Surse din cadrul sindicatelor constituite in sectorul de exploatare a lemnului ne-au semnalat ca politicieni din UDMR cu interese majore in acest domeniu au promovat in Parlamentul Romaniei o noua forma a Codului Silvic, invocind principiul autonomiei agentilor eonomici, care, in realitate, ar facilita societatilor de profil din Harghita si Covasna exploatarea abuziva a peste 1 milion hectare de padure
In spatele acestei „initiative” se afla senatorul Verestoy Atilla, a carui avere estimata la circa 40 milioane de euro provine preponderent din afaceri oneroase cu material lemnos. Pentru a nu se expune direct, Verestoy Atilla i-a plasat „la inaintare” pe Kelemen Attila, presedintele Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice a Camerei Deputatilor, si pe Istvan Toke, secretar de Stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), responsabil cu domeniul padurilor. Proiectul de Cod Silvic elaborat initial de MADR, alaturi de Asociatia Forestierilor din Romania, precum si de alte organizatii patronale, profesionale si din invatamint, a fost tergiversat si inlocuit cu Ordonanta de Urgenta nr. 139/5 octombrie 2005 privind administrarea padurilor din Romania, promovata de fostul ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur. Dupa numirea in functia de secretar de Stat a UDMR-istului Istvan Toke, s-a initiat un alt proiect de Cod Silvic, prin care atributiile Statului Roman in promovarea politicilor forestiere sint semnificativ limitate. Practic, Statul este lipsit de pirghiile de aplicare a politicilor de administrare si gospodarire a padurilor prin ocoalele si inspectoratele silvice de Stat.Codul Silvic este legea fundamentala prin care se stabilesc atributiile si responsabilitatile Statului Roman pentru gospodarirea padurilor Romaniei. Trebuie avuta in vedere situatia deloc favorabila a fondului forestier, respectiv considerabilul decalaj dintre actualul procent de impadurire efectiva a tarii de 23% si nivelul natural al acestui indicator (75-80%), pe de o parte, si fata de nivelul considerat ca optim pentru actualele conditii (cca. 40%), pe de alta parte, ceea ce explica dezechilibrul ecologic in care se afla acum tara noastra, cu deosebire spatiul rural, situatie favorabila producerii accidentelor climatice, hidrologice si geomorfologice (secete, inundatii, alunecari de teren, eroziuni s.a.). Practica actuala, de a elabora amenajamente pe proprietati si pe comune, fara armonizarea lor prealabila pe bazine hidrografice, a condus la majorarea artificiala a recoltelor de lemn din paduri in folosul generatiei actuale (de fapt, al unor afaceristi fara scrupule) si in detrimentul celor viitoare, ceea ce este in totala contradictie cu filosofia dezvoltarii durabile. Pentru eliminarea acestei anomalii si a altora, oficializate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 139/2005, inclusiv comunitatea oamenilor de stiinta a solicitat sa se introduca dispozitii adecvate in proiectul noii legi fundamentale a padurilor.Elaborarea unui nou cod este absolut necesara, deoarece se impune reconstituirea structurii de administrare a padurilor din perioada interbelica pentru padurile devenite proprietate privata in urma retrocedarii, dar lasate fara aparare prin Codul Silvic votat in Parlament in anul 1994. Specialistii responsabili din domeniu isi manifesta profunda ingrijorare ca padurile date pe mina comunelor sau a unor persoane fizice lipsite de constiinta vor fi bracuite, distruse in paguba generatiilor viitoare si a tarii, asa cum s-a intimplat nu o data.Actualul proiect de lege, initiat in realitate de UDMR prin oamenii sai, a fost aprobat de Senat la data de 12 noiembrie 2007 in procedura de urgenta, altfel ar fi urmat sa fie aprobat in mod tacit pe 22 noiembrie, prin implinirea termenului. Dorinta UDMR este de a se legifera dreptul de gospodarire a padurilor proprietate privata prin structuri silvice proprii, similare celor ale Statului, pe cind varianta reprezentantilor institutiilor academice, asociatiilor profesionale, sindicatelor de profil si asociatiilor proprietarilor de paduri atribuie exercitarea acestui drept Statului Roman, ca unic responsabil, prin Guvern si Parlament, de politica forestiera a Romaniei. De altfel, cunoscind pozitia ASFOR, aceasta organizatie nici nu a fost invitata la sedinta de la Sibiu a Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice a Camerei Deputatilor, contrar propunerii presedintelui Federatiei pentru Apararea Padurii (FAP), Marian Stoicescu. Comunitatea oamenilor de stiinta apreciaza ca noul Cod Silvic trebuie sa contina toate dispozitiile necesare intregirii domeniului forestier, gestionarii durabile a padurilor si, implicit, dezvoltarii durabile a spatiului rural. In acest scop, recomanda: administrarea padurilor prin ocoale silvice, astfel incit orice padure, independent de marime si de forma de proprietate, sa apartina de un anumit ocol silvic; amenajarea unitara a padurilor pe bazine hidrografice la munte si complexe forestiere la cimpie (pe unitati de protectie si productie), cu extrase pe proprietari; asigurarea continuitatii functiilor ecologice, economice si sociale exercitate de paduri; ameliorarea si conservarea biodiversitatii; reconstructia ecologica a padurilor deteriorate; aplicarea de tehnologii prietenoase fata de mediu; punerea in valoare a potentialului peisagistic.In deplin acord cu aceasta pozitie, ASFOR insista pentru introducerea unor modificari absolut necesare la unele capitole din proiectul noului Cod Silvic care urmeaza sa intre in dezbaterea Camerei Deputatilor. Spre exemplu, ASFOR propune modificarea prevederilor de la alin.2, art.62, Cap. VIII („Exploatarea masei lemnoase”) in sensul ca autorizarea persoanelor juridice care pot exploata masa lemnoasa sa se faca nu de catre „autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura”, ci de catre „o comisie care functioneaza in cadrul Asociatiilor patronale si profesionale din domenii cu recunoastere la nivel national”. De asemenea, atit la articolul in discutie, cit si la alte articole din proiect, prin care se autorizeaza Guvernul sau Autoritatea Nationala pentru Silvicultura sa emita acte normative de reglementare, ASFOR solicita introducerea unor completari prin care sa se specifice ca la elaborarea acestora sa fie consultate organizatiile patronale si profesionale direct interesate. Astfel, alin. 4 din art. 62 mentionat mai sus, ar trebui sa specifice ca „regulamentul, criteriile de atestare si componenta comisiei prevazute la alin. 2 se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, la propunerea Asociatiilor patronale si profesionale din domenii cu recunoastere la nivel national”. Se apreciaza ca, potrivit practicii curente atit din tara noastra, cit si din tarile UE, aceste reglementari trebuie sa fie atributul asociatiilor patronale si profesionale recunoscute, pentru ca, pe de o parte, ele cunosc realitatea din domeniu, iar pe de alta parte sint independente fata de orice influenta politica sau administrativa, ca o garantie a obiectivitatii. In mediul asociatiilor patronale si profesionale din domeniu se considera ca prin prevederi de genul celor mentionate mai sus va creste in general ingerinta politica si in aceasta zona, in favoarea persoanelor interesate, asa cum se intimpla la Regia Nationala a Padurilor. In particular, este evident faptul ca Istvan Toke, ca secretar de Stat in MADR din partea UDMR, ca si Kelemen Attila, presedintele Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice a Camerei Deputatilor, urmaresc realizarea politicii UDMR si in acest domeniu, astfel incit agentii economici de profil din judetele Harghita si Covasna sa exploateze „autonom” si dupa bunul plac padurile Romaniei.
Sursa: Universul Padurii
