In Romania, reteaua Natura 2000 insumeaza 22,68% din suprafata tarii

In Romania, reteaua Natura 2000 insumeaza 22,68% din suprafata tarii

In fiecare an, in 22 mai, se celebreaza Ziua Internationala a Diversitatii Biologice, marcand astfel semnarea la Rio de Janeiro ( in anul 1992) a Conventiei privind diversitatea biologica, elaborata sub egida “Programului Natiunilor Unite pentru Mediu” si ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea 58/1994.

Aceasta zi se sarbatoreste dupa ce Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a stabilit in 20 Decembrie 2000, ca 22 Mai sa fie desemnata Ziua Internationala a Diversitatii Biologice. Anul acesta tema o reprezinta biodiversitatea marina si a zonelor de coasta, supravietuirea acestora fiind esentiala in special pentru asigurarea necesarului de hrana la nivel planetar, pescuitul asigurand mai mult de 15% din proteinele de origine animala necesare unei diete echilibrate.

“Diversitatea biologica sau biodiversitatea este in directa legatura cu fenomenul schimbarilor climatice. De altfel, Conventia privind diversitatea biologica in sine are ca scop utilizarea durabila a resurselor. Iar daca sunt folosite eficient si sustenabil, resursele naturale au o legatura directa cu cresterea economica. Dar nu orice fel de crestere, ci una durabila, care nu epuizeaza resursele astazi, ci le foloseste in asa fel incat ele sa fie disponibile si pentru generatiile viitoare, iar utilizarea lor sa nu afecteze mediul. De aceea vorbim astazi despre economia verde, care trebuie sa devina componenta dominanta a economiei europene si globale. Economia verde inseamna accent asupra investitiilor in industriile nepoluante si crearea de locuri de munca verzi. Iar locurile de munca verzi au o legatura cat se poate de directa cu reducerea saraciei”, a declarat, cu acest prilej, ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb.

Conventia privind diversitatea biologica, elaborata sub egida Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator are ca obiective conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a componentelor sale si impartirea corecta si echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, tinand cont de toate drepturile asupra acestor resurse si tehnologii.

In sprijinul prevederilor Conventiei privind Diversitatea Biologica, Comisia Europeana s-a angajat inca din 2001 la stoparea declinului biodiversitatii in Uniunea Europeana, precum si la reconstructia din punct de vedere ecologic a unor habitate si sisteme naturale. Unul din principalele mecanisme prin care CE contribuie la stoparea biodiversitatii este reprezentat de reteaua ecologica Natura 2000, retea care constituie pilonul central la politicii UE in domeniul naturii si biodiversitatii. Scopul sau este acela de a conserva pe termen lung  habitatele si speciile de interes comunitar amenintate la nivelul UE.

Ca stat membru al Uniunii Europene, Romania a avut obligatia de a constitui reteaua ecologica Natura 2000, prin desemnarea ariilor de protectie speciala avifaunistica si a siturilor de importanta comunitara conform prevederilor Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice (Directiva „Pasari”), a Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica (Directiva „Habitate”) si a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana.

Astfel, la aceasta data, in Romania, reteaua Natura 2000 insumeaza 22,68% din suprafata tarii.

De asemenea, ariile naturale protejate joaca un rol important in protectia biodiversitatii.In acest sens Conventia pentru Diversitatea Biologica a adoptat in 2004 un Program de Lucru pe Arii Protejate, ale carui teme se regasesc si in activitatea Ministerului Mediului si Padurilor. La aceasta data, in Romania, exista 148 de arii de protectie speciala avifaunistica, precum si 383 situri de importanta comunitara.

Strategia pe Biodiversitate a UE precum si Strategia Nationala pe Biodiversitate si Planul de Actiune recunosc importanta biodiversitatii si ecosistemelor drept obiective proritare de protectie si conservare. In acest sens, sunt prioritare asigurarea platilor  pentru serviciile ecosistemelor,  realizarea unor studii privind cuantificarea serviciilor ecosistemelor si identificarea si stabilirea mecanismelor de plata a acestor servicii. Impartirea beneficiilor care rezulta din folosirea resurselor genetice si plata serviciilor biodiversitatii trebuie sa fie integrate in strategiile si instrumentele de finantare pentru biodiversitate si pentru integrarea lor in politicile sectoriale. Valoarea economica a serviciilor biodiversitatii trebuie sa fie integrata in politicile sectoriale ale Uniunii Europene si in stabilirea instrumentelor de finantare.

Costurile pierderii sau degradarii biodiversitatii sunt foarte greu de stabilit, dar studiile efectuate pana in prezent la nivel mondial arata ca acestea sunt substantiale si in crestere. In primul raport al proiectului privind evaluarea economica a ecosistemelor si biodiversitatii la nivel international si publicat in 2008 se estimeaza ca pierderea anuala a serviciilor ecosistemice reprezinta echivalentul a 50 de miliarde EUR.