O reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) cu 40% sub nivelul din 1990, un obiectiv obligatoriu de cel putin 27% la nivelul UE pentru energia regenerabila, ambitii reinnoite pentru politicile privind eficienta energetica, un nou sistem de guvernanta si un set de noi indicatori pentru a asigura un sistem energetic competitiv si sigur. Acestia sunt pilonii noului cadru al UE privind schimbarile climatice si energia pentru 2030 prezentat de Comisia Europeana.
Sustinut de o analiza detaliata asupra preturilor si a costurilor energiei, cadrul pentru 2030 va asigura certitudinea in materie de reglementare pentru investitori si o abordare coordonata intre statele membre, ducand la dezvoltarea de noi tehnologii. Obiectivul cadrului este de a stimula un progres continuu spre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon si un sistem energetic sigur care asigura energie la preturi accesibile pentru toti consumatorii, sporeste securitatea aprovizionarii cu energie a UE, reduce dependenta noastra fata de importurile de energie si creeaza noi oportunitati pentru crestere si locuri de munca, luand in considerare eventualele impacturi asupra preturilor pe termen lung.
Comunicarea care stabileste cadrul pentru 2030 va fi dezbatuta la cel mai inalt nivel, in special in cadrul Consiliului European si al Parlamentului European. Ea este insotita de o propunere legislativa privind o rezerva pentru stabilitatea pietei pentru schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) incepand din 2021, pentru a spori soliditatea acesteia. Un raport privind preturile si costurile energetice in Europa, publicat impreuna cu comunicarea, sugereaza ca cresterea preturilor energiei poate fi atenuata partial prin asigurarea unor politici energetice si climatice eficiente din punctul de vedere al costurilor, unor piete competitive ale energiei si unei eficiente energetice imbunatatite.
José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, a declarat: „Politicile climatice sunt fundamentale pentru viitorul planetei noastre, in timp ce o politica energetica cu adevarat europeana este un factor-cheie pentru competitivitatea noastra. Pachetul de astazi dovedeste ca abordarea simultana a acestor doua aspecte nu este contradictorie, ci, dimpotriva, contribuie la o consolidare reciproca. Este in interesul UE sa creeze o economie generatoare de locuri de munca, care sa fie mai putin dependenta de energia importata, printr-o eficienta crescuta si prin recurgerea intr-o mai mare masura la energia nepoluanta produsa intern. Un obiectiv ambitios de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera pentru 2030 este piatra de temelie cea mai eficienta din punctul de vedere al costurilor pe calea noastra catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon. Iar obiectivul de cel putin 27% pentru energia regenerabila este un semnal important pentru a oferi stabilitate investitorilor, a stimula locurile de munca ecologice si a sprijini securitatea aprovizionarii.”
Comisarul pentru energie, Günther Oettinger, a declarat: „Cadrul pentru 2030 exprima vointa UE de a promova progresul catre o economie competitiva cu emisii scazute de dioxid de carbon, catre stabilitatea investitiilor si catre securitatea aprovizionarii cu energie. Obiectivul meu este de a garanta ca energia ramane la un pret accesibil pentru gospodarii si intreprinderi. Cadrul pentru 2030 stabileste un nivel ridicat de ambitie in ceea ce priveste combaterea schimbarilor climatice, dar recunoaste, de asemenea, ca acest obiectiv trebuie sa fie atins cu cel mai mic cost. Piata interna a energiei ofera baza pentru a realiza acest obiectiv si voi continua sa depun eforturi in directia finalizarii sale pentru a utiliza intregul sau potential. Aceasta include «europenizarea» politicilor in materie de energie regenerabila”.
Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a declarat: „Am reusit sa contrazicem afirmatiile celor care sustineau ca astazi Comisia nu va prezenta nicio propunere ambitioasa. O reducere cu 40% a emisiilor este obiectivul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor pentru UE, care tine seama de responsabilitatea noastra la nivel global. Si, bineinteles, Europa trebuie sa puna in continuare un accent puternic pe sursele regenerabile de energie. De aceea, este importanta propunerea de astazi a Comisiei privind un obiectiv obligatoriu la nivelul UE. Vor trebui convenite acum detaliile cadrului, insa directia inspre care se indreapta Europa a fost stabilita. Daca toate celelalte regiuni ar fi la fel de ambitioase cu privire la combaterea schimbarilor climatice, lumea noastra ar arata mult mai bine.”
Elementele-cheie ale cadrului politic pentru 2030 stabilite de Comisie sunt urmatoarele:
Un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera: element central al politicii energetice si climatice a UE pentru 2030, obiectivul privind reducerea cu 40% a emisiilor sub nivelul din 1990 ar fi indeplinit doar prin masuri interne. Reducerea anuala a pragului maxim al emisiilor din sectoarele incluse in schema EU ETS ar creste de la 1,74%, cat este in prezent, la 2,2% dupa 2020. Emisiile generate de sectoarele care nu sunt incluse in schema EU ETS ar trebui sa fie reduse cu 30% sub nivelul din 2005, iar acest efort ar fi repartizat in mod echitabil intre statele membre. Comisia invita Consiliul si Parlamentul European sa convina, pana la sfarsitul anului 2014, asupra faptului ca UE ar trebui sa se angajeze la o reducere cu 40% la inceputul anului 2015 in cadrul negocierilor internationale privind un nou acord global in materie de schimbari climatice, ce urmeaza a fi incheiat la Paris la sfarsitul lui 2015.
Un obiectiv obligatoriu la nivelul UE privind energia regenerabila: energia regenerabila va juca un rol-cheie in tranzitia catre un sistem energetic competitiv, sigur si durabil. Sustinut de o abordare orientata intr-o mai mare masura spre piata, oferind conditii propice pentru tehnologiile emergente, un obiectiv obligatoriu la nivelul UE de cel putin 27% pentru energia regenerabila in 2030 aduce beneficii semnificative in ceea ce priveste balantele comerciale energetice, recurgerea la sursele de energie locale, locurile de munca si cresterea economica. Un obiectiv la nivelul UE pentru energia regenerabila este necesar pentru a stimula continuitatea investitiilor in acest sector. Totusi, acesta nu ar fi transpus in obiective nationale prin intermediul legislatiei UE, acordandu-se astfel statelor membre flexibilitatea de a transforma sistemul lor energetic intr-un mod care este adaptat preferintelor si circumstantelor nationale. Realizarea obiectivului UE pentru energia regenerabila ar fi asigurata de noul sistem de guvernanta bazat pe planurile energetice nationale (a se vedea mai jos).
Eficienta energetica: imbunatatirea eficientei energetice va contribui la toate obiectivele politicii energetice a UE, tranzitia catre un sistem energetic competitiv, sigur si durabil nefiind posibila fara aceasta. Rolul eficientei energetice in cadrul pentru 2030 va fi examinat ulterior intr-o revizuire a directivei privind eficienta energetica, care urmeaza sa se incheie mai tarziu in cursul acestui an. Comisia va analiza eventuala necesitate de modificare a directivei dupa finalizarea revizuirii. Planurile energetice nationale ale statelor membre vor trebui sa includa si eficienta energetica.
Reforma schemei EU ETS: Comisia propune stabilirea unei rezerve pentru stabilitatea pietei la inceputul urmatoarei perioade de comercializare a ETS in 2021. Rezerva ar permite atat abordarea surplusului de certificate de emisii care s-a acumulat in ultimii ani, cat si imbunatatirea rezistentei sistemului la socuri majore prin ajustarea automata a furnizarii de certificate care urmeaza sa fie scoase la licitatie. Crearea unei astfel de rezerve — pe langa amanarea recent convenita a scoaterii la licitatie a 900 de milioane de certificate pana in 2019-2020 (back-load, concentrarea volumelor licitate catre sfarsitul etapei de tranzactionare) — este sustinuta de o gama larga de parti interesate. In temeiul legislatiei propuse astazi, rezerva ar functiona integral conform unor norme predefinite care nu ar lasa nicio marja de apreciere Comisiei sau statelor membre in punerea sa in aplicare.
Energie competitiva si sigura, la preturi accesibile: Comisia propune o serie de indicatori-cheie pentru a evalua progresele inregistrate de-a lungul timpului si pentru a oferi o baza obiectiva pentru eventualele raspunsuri strategice. Acesti indicatori se refera, de exemplu, la diferentele in ceea ce priveste pretul energiei intre principalii parteneri comerciali, la diversificarea aprovizionarii si la recurgerea la sursele de energie locale, precum si la capacitatea de interconectare intre statele membre. Prin intermediul acestor indicatori, politicile vor asigura un sistem energetic competitiv si sigur in perspectiva anului 2030, care va continua sa se bazeze pe integrarea pietei, pe diversificarea aprovizionarii, pe consolidarea concurentei, pe dezvoltarea surselor de energie locale, precum si pe sprijinul pentru cercetare, dezvoltare si inovare.
Un nou sistem de guvernanta: cadrul pentru 2030 propune un nou sistem de guvernanta bazat pe planuri nationale pentru o energie competitiva, sigura si durabila. Pe baza viitoarelor orientari elaborate de Comisie, aceste planuri vor fi concepute de catre statele membre in conformitate cu o abordare comuna, care va asigura o mai mare securitate pentru investitori si o mai mare transparenta, sporind atat coerenta, cat si coordonarea si supravegherea la nivelul UE. Un proces iterativ intre Comisie si statele membre va asigura faptul ca planurile sunt suficient de ambitioase, precum si coerenta si conformitatea lor in timp.
Comunicarea care stabileste cadrul pentru 2030 este insotita de un Raport privind preturile si costurile energiei , care evalueaza factorii-cheie si compara preturile UE cu cele ale principalilor sai parteneri comerciali. Preturile energiei au crescut in aproape fiecare stat membru incepand cu 2008 – in principal din cauza impozitelor si taxelor, dar si ca urmare a cresterii costurilor de retea. Comparatia cu partenerii internationali subliniaza cresterea diferentei de preturi, in special fata de preturile gazului in Statele Unite – care ar putea submina competitivitatea Europei, in special pentru industriile energointensive. Cu toate acestea, cresterea pretului energiei poate fi compensata partial prin politici energetice si climatice eficiente din punctul de vedere al costurilor, piete competitive ale energiei si masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice, cum ar fi utilizarea unor produse mai eficiente din punct de vedere energetic. Ar putea fi necesar ca eforturile in favoarea eficientei energetice a industriei europene sa mearga si mai departe, tinand cont de limitele fizice, pe masura ce concurentii fac acelasi lucru si industria europeana decide sa investeasca in strainatate pentru a fi mai aproape de pietele aflate in expansiune. Aceste constatari contribuie la structurarea cadrului pentru 2030.
