Oferta electorala de mediu: Analiza programelor electorale pentru alegerile parlamentare din 9 Decembrie

0
71
Oferta electorala de mediu: Analiza programelor electorale pentru alegerile parlamentare din 9 Decembrie

Lipsa transparentei, inexistenta sau necomunicarea programelor electorale, precum si tratarea superficiala a mediului in documentele programatice reflecta lipsa de preocupare si de expertiza a clasei politice romanesti in ceea ce proveste starea mediului.

Aceasta este una dintre concluziile ce au reiesit in urma analizei platformelor-program ale principalelor partide politice din Romania ce s-au inscris in cursa alegerilor parlamentare din decembrie 2012. Analiza a fost realizata in cadrul proiectului ‘Restart – Pentru o guvernare durabila’ derulat de Fundatia Terra Mileniul III impreuna cu Coalitia pentru Mediu din Romania (CMR) si finantat de Fundatia pentru Parteneriat si CEE Trust.

Programele au fost analizate tinandu-se cont de principalele domenii cu impact asupra mediului: (1) energie si schimbari climatice, (2) transport, (3) biodiversitate, (4) deseuri, (5) agricultura, (6) paduri, (7) protectia solului, (8) managementul apelor, (9) productie si consum durabil, (10) educatie si cercetare privind protectia mediului, (11) turism, (12) urbanism si spatii verzi, (13) transparenta si consultarea societatii civile. Analiza nu s-a oprit insa numai asupra componentei de mediu, ci a fost extinsa la intregul text al programelor pentru a avea o viziune de ansamblu a politicilor vizate de respectivele formatiuni politice. Analiza este disponibila integral pe www.terramileniultrei.ro .

La o privire de ansamblu, peisajul politicii romanesti cuprinde, judecand dupa programele electorale, intreaga paleta de abordari, de la dezinteres profund prin absenta oricarui document programatic, la planificarea exhaustiva si nerealista. Exista inclusiv situatii in care masurile elaborate de unele formatiuni politice frizeaza absurdul, sau sunt de-a dreptul hilare. Toate acestea confirma faptul ca procesul electoral din Romania se bazeaza nu atat pe doctrina si pe viziunea unei formatiuni politice, cat pe simpatia exercitata de liderii sai politici.

Lipsa transparentei. Accesul la platformele program ale partidelor si solicitarile inaintate partidelor este un proces anevoios din cauza lipsei de interactivitate si de reactie a membrilor partidelor politice. Lipsa informatiilor elocvente pe majoritatea paginilor de web ale partidelor conduce la o proasta informare a cetatenilor. La aceasta se adauga paginile de web nefunctionale (de exemplu PDL, care a avut pentru o perioada foarte lunga pagina in reconstructie), sau absenta lor (de exemplu Alianta Romania Dreapta, care la momentul realizarii analizei nu avea inca un site oficial).

Aparitia cu intarziere a platformelor program, in unele cazuri dupa alegerile locale, ridica intrebari cu privire la viziunea nationala a respectivelor partide si sinergiile dintre politicile locale si cele nationale. Acolo unde exista, programele partidelor sunt, in cea mai mare parte, de natura declarativa, cu foarte putine referiri la instrumente si masuri prin care ar putea fi implementate. Spre exemplu, masura de ‘impadurire a terenurilor degradate sau utilizarea namolurilor de la statiile de epurare’ propusa de USL este prea generala si nu ofera niciun orizont de timp pentru indeplinirea ei pe parcursul unui mandat. La nivel general, din platformele program lipsesc referirile la termenele de implementare si la bugetele disponibile.

Masuri ce contravin ideologiei partidului. Unele dintre partide propun directii de dezvoltare ce contravin doctrinei partidului. Spre exemplu, este surprinzatoare pozitia PER, ca partid ecologist, cu privire la utilizarea energiei nucleare in conditiile in care tot mai multe state, precum Germania, au decis sa opreasca sau sa reduca productia acestui tip de energie. PER nu numai ca sustine energia nucleara, dar prevede chiar dezvoltarea de noi capacitati.

Declaratii populiste. La acest capitolul, PP-DD conduce detasat. Partidul isi propune ca odata ajuns la guvernare sa ofere ‘hrana gratuita pentru fiecare taran care creste pentru uzul familiei sale: o vaca, doi porci, 30 de pasari’. In acelasi scenariu, statul ‘va cumpara in jur de 5.000.000 de hectare teren agricol nelucrate si va face agricultura bio’. Nu se precizeaza de la cine va fi achizitionat acest teren, cu ce fonduri si cum anume va face statul agricultura bio, insa e greu de crezut ca statul insusi va sapa rasadurile de legume. De apreciat insa interesul partidului catre agricultura bio.

Comparativ cu programele partidelor din 2008, calitatea prezentelor programe este net inferioara. Singura exceptie este programul USL care cunoaste imbunatatiri si fata de programul PSD si PNL din 2008, desi si acesta, urmarind indeaproape politicile UE ce au anul 2020 ca orizont de timp, se prezinta ca fiind mult prea ambitios pentru realitatile politice nationale.

Analiza are la baza documentul de pozitie ‘Solutii, nu probleme!’, ce contine raspunsurile oferite de cele 69 de organizatii membre CMR la cele mai presante probleme de mediu cu care se confrunta tara noastra, fiind cel mai complex document realizat pana in prezent de un grup de ONG-uri de mediu din Romania. Documentul este disponibil pe www.coalitiademediu.ro.

Platformele partidelor au fost analizate individual, sau la nivel de alianta, in functie de forma sub care participa la alegeri. Astfel, s-au avut in vedere: Partidul Ecologist Roman (PER), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), Alianta Romania Dreapta (ADR) si Uniunea Social Liberala (USL).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here