Comisia doreste sa multiplice autorizatiile pentru plantele modificate genetic, lasand Statelor libertatea de a le interzice. Astfel conteaza sa acorde satisfactie tarilor care doresc sa dezvolte cultivarea acestora, si sa permita celor care le sunt ostile sa o impiedice.
Comisia Europeana a gasit oare o modalitate de a debloca problema spinoasa a OMG-urilor ? Batranul continent, rezistent la culturile modificate genetic, cultiva numai 100.000 de hectare din acestea, fata de 134 milioane ha in restul lumii. Iar presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, nu a ascuns niciodata ca dorea sa puna capat acestei exceptii.
Bruxelles analizeaza posibilitatea de a acorda o mai mare flexibilitate statelor pentru a interzice cultura de seminte OMG pe teritoriul lor, chiar daca acestea sunt permise la nivelul UE. In schimb, tarile ostile biotehnologiilor vor trebui sa inceteze de a bloca aprobarea noilor soiuri transgenice. O propunere mai concreta urmeaza sa fie facuta in iulie de catre Comisarul pentru sanatate, John Dalli. Aceasta va trebui apoi sa fie aprobata de Consiliul si de Parlamentul european. Dar Franta a solicitat ca problema sa fie deja abordata vineri 11 iunie, cu ocazia unui consiliu asupra mediului care va avea loc la Luxemburg.
Opt state s-au opus deja cultivarii OMG pe teritoriul lor
Concret, ce dispozitiv este propus ? Domnul Dalli conteaza sa modifice legislatia actuala pentru a permite statelor sa interzica OMG-uri fara sa puna in aplicare o clauza de salvgardare. O clauza derogatorie („opt-out„) ar fi introdusa, pe care guvernele ar putea invoca-o fara nicio justificare particulara pentru a interzice o anumita cultura. Obiectivul este clar : prezervarea sistemului european actual de autorizare a OMG-urilor, acordand in acelasi timp statelor membre o mai mare autonomie, in special politica. In prezent, clauzele de salvgardare trebuie sa fie intr-adevar bazate pe motive sanitare sau de mediu. Daca nu sunt, UE se expune la plangeri pe langa Organizatia Mondiala a Comertului (OMC).
In martie 2010, colegiul comisarilor europeni a pus capat unui lung blocaj, aproband cultivarea cartofului Amflora, a doua autorizatie in Europa dupa cea a porumbului MON 810 al companiei Monsanto. Un acord puternic criticat de ecologisti. Domnul Dalli promisese atunci sa-si clarifice punctul de vedere cu privire la dispozitivul european pana in vara. Eurocratii constata ca actualul cadru nu a impiedicat opt tari, printre care Franta, Austria, Germania sau Ungaria, de a se opune culturii unor OMG-uri pe teritoriul lor prin intermediul unei clauze de salvgardare. In patru cazuri, Comisia a incercat sa obtina ridicarea acestor interdictii, a caror valabilitate stiintifica este contestata de catre Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), dar statele au respins aceste propuneri.
Noua abordare are scopul de a combina modificarea cadrului legislativ actual cu o noua recomandare asupra coexistentei culturilor OMG si ne-OMG. De asemenea, Comisia urmareste sa reduca impactul reformei asupra pietei interne: comercializarea si schimburile de produse OMG nu vor putea fi limitate, „opt-out„-ul referindu-se numai la culturi. „Schimbul de seminte modificate genetic autorizate (…) trebuie sa ramana liber in cadrul pietei interne„, indica documentele Comisiei, care nu prevede sa refondeze EFSA-ul, a carei functionare a fost puternic criticata.
„O piedica in spatele propunerilor seducatoare”
Parisul tine, de exemplu, ca aceste noi propuneri sa nu impiedice foaia de parcurs adoptata in unanimitate de catre statele membre sub presedintia franceza a UE la sfarsitul anului 2008, pentru a revizui mai in detaliu procedeul de autorizatie, si functionarea EFSA.
Ministerul francez al Agriculturii se opune introducerii principiului subsidiaritatii asupra cultivarii de OMG-uri, care – se sustine – ar putea introduce distorsiuni de competitivitate. In ministerul ecologiei, se insista asupra obiectivului urmarit prin clauza de salvgardare : asigurarea de a putea cultiva fara risc de contaminare. La Greenpeace Franta, Arnaud Apoteker considera ca in spatele aspectului lor „seducator„, aceste propuneri reprezinta o capcana : „Textul nu face niciun secret din intentia de a accelera autorizatiile. Ori evaluarea riscurilor OMG-urilor nu este in prezent pusa in aplicare in mod satisfacator„.
Pentru James Borel, vicepresedinte executiv al grupului agrochimic american DuPont, propunerea Bruxelles-ului reprezinta „un mare pas inainte„, chiar daca nu este „ideala„. Trei cereri de autorizatie sunt deja pe masa comisarului Dalli, pentru porumbul BT 11 al grupului elvetian Syngenta, BT 1507 al grupului american Pioneer (o filiala DuPont), si MON 810 al americanului Monsanto, pentru reinnoirea autorizatiei sale.
