Plante periculoase dar cu putere de vindecare miraculoasa


Plante periculoase dar cu putere de vindecare miraculoasa

Plante periculoase dar cu putere de vindecare miraculoasa

Plantele cu cea mai mare putere de vindecare sunt adesea periculoase. Folosite in cunostinta de cauza, ele dau insa rezultate spectaculoase, de care nu ne putem lipsi. Aspectul delicat si inofensiv al floricelelor colorate si parfumate poate fi inselator cateodata. In realitate, ele pot avea gust amar, astringent sau sa fie de-a dreptul toxice. “Plante rele” se zice in popor, si totusi, napraznic de bune, care, corect dozate si folosite, au puteri mai mari decat toate ierburile de leac. Din timpuri stravechi, vracii si vindecatorii tarani le culeg si le folosesc cu succes, deoarece in mainile lor pricepute, otrava devine un remediu de vindecare. Plantele toxice se aseamana cu medicamentele cu efect puternic, de aceea folosirea lor necesita o precizie foarte mare si o precautie judicioasa. Dimpotriva, depasirea dozelor prescrise sau a duratei de tratament poate duce la efecte nedorite sau chiar la deces. In natura nu exista plante total folositoare sau total daunatoare. Uneori, o picatura de otrava salveaza viata, in vreme ce supradozarea unui ceai obisnuit sau o combinatie nereusita de plante inofensive poate pune sanatatea in pericol.
Pochivnic
(Asarum europaeum)
Planta foarte pretuita de daci, era folosita contra frigurilor si a secarii puterilor omenesti, contra herniei si viermilor intestinali. Are multe denumiri populare: buba inimii, chiparus, chiperul-lupului, dafin mic, ficatea, lingura-popii, piperul-lupului, urechea-hartului si altele. Intre 2-3 frunze cu forma de inima, cu o culoare verde intens, apare o floare rosie-negricioasa, deloc aratoasa, cu 3 petale carnoase. Aroma neplacuta aduce a odolean amestecat cu piper. Pochivnicul si preparatele facute din el au efect vasoconstrictor si, relativ, de crestere a tensiunii, de aceea trebuie luat in doze mici si cu precautie. Planta are si proprietati diuretice, sudorifice, antibiotice, expectorante, antialcoolice. Este si un vermifug bun, rezolva si unele probleme care provoaca constipatia. La nivelul aparatului gastro-intestinal, are efecte diuretice si diminueaza durerile de stomac.
Rotunjoara
(Glecoma hederacea)
Planta cunoscuta din vechime, era foarte pretuita de vindecatorii populari, dovada cele peste 20 de nume sub care e cunoscuta in toate zonele tarii. Creste peste tot, prin paduri, tufarisuri, locuri umbrite si umede. Este usor de recunoscut, datorita tulpinei sale culcate, din care se desprind numerosi lastari ascendenti. Are florile albastre sau violete, o aroma care seamana cu menta, dar un pic neplacuta, poate de aceea in unele zone este numita “menta-cainelui”. Planta toxica, rotunjoara are multe calitati terapeutice, apreciate in medicina naturista. Este antimicrobiana, antiinflamatoare, analgezica, hemostatica, stimuleaza pofta de mancare. In popor, rotunjoara era folosita pentru rezolvarea problemelor legate de digestie: diaree, procese inflamatorii la nivel de stomac, intestine, ficat sau rinichi, normalizarea tranzitului intestinal, eliminarea viermilor intestinali. Se foloseste si pentru eliminarea pietrelor mici (de 1-2 mm) din vezica biliara si a nisipului din rinichi, dar si pentru guta. In unele zone ale tarii, frunzele plantei se folosesc pentru vindecarea afectiunilor legate de aparatul respirator: bronsita, laringita, pleurita, pneumonie. Ceaiul din planta cu flori este un tonic puternic, care se recomanda dupa o boala grea, in special dupa pneumonii si bronsite. Cei care nu au conditii sau timp pentru prepararea infuziilor pot sa foloseasca pulberea fina obtinuta din planta uscata: se ia de 3-4 ori pe zi cate un varf de cutit, intre mese.
Vinarita
(Galium odoratum)
Denumiri populare: asprisoara, buruiana muschiului, cucuruz de padure, dumbravnic, floarea padurii, sculatoare, mama padurii, tamaioasa. Planta nu este toxica, dar contine compusi cu gust amar si usor astringent. Botezata de daci asprusa, planta se folosea la vopsitul lanii in rosu. Medicinal, infuzia plantei se folosea contra tifosului, iar decoctul contra plagilor produse de sifilis. In evul mediu, vinarita a atras atentia deosebita a femeilor, datorita aromei sale placute. In lipsa parfumurilor si a gelului de dus, ele o foloseau pentru bai si pentru odorizarea hainelor. Barbatii nu au ramas mai prejos si au inceput sa foloseasca planta in aromatizarea vinului si a tutunului. Este pomenita in anul 854, in scrierile manastirii Wandalbertus din Germania, in legatura cu adaosul acestei plante in vinul de mai. Inca de atunci se foloseste in loc de tutun (in stare uscata), in special pentru bolnavii cu afectiuni ale cailor respiratorii.



10 Mai 2014 - Sursa: Ampress



Articole recente:
Alimentatie
980x
2 octombrie 2016
Protectia atmosferei
Harta interactiva a poluarii
1 octombrie 2016
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Colectare Deseuri
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Protectia Mediului
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016
Alimentatie
16 februarie 2016
Energie regenerabila
16 februarie 2016
Biodiversitate
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
16 februarie 2016
Stop Abandonului
Biodiversitate
Acvila țipătoare Arlie se întoarce în Brașov. Vine din Namibia și parcurge 25.000 de kilometri
16 februarie 2016
Sanatate
Cum sa-ti prepari pasta de dinti BIO acasa
16 februarie 2016
Masini ecologice
16 februarie 2016
Case Pasive
A stat 10 ani in India si a venit in Moldova cu ideea unei case ecologice: O locuinta din paie
15 februarie 2016