falkland.jpgIn fiecare an, o ceremonie bine repetata are loc la Comitetul Special pentru Decolonizare al Natiunilor Unite. Guvernul Argentinei protesteaza impotriva suveranitatii britanice peste insulele pe care acesta le numeste Malvine, fapt considerat o injustitie coloniala si cere reunirea insulelor cu teritoriul continental, conform principiului de integritate teritoriala.

Reprezentantii Insulelor Falkland sustin ca au dreptul la autodeterminare si ca nu doresc sa faca parte din Argentina, neconsiderandu-se insa nici fosta colonie britanica. Mai mereu, disputa nu ajunge mai departe de simple declaratii aprinse. Dupa ce au intrat in razboi pentru insulele respective, in 1982, Marea Britanie si Argentian s-au bucurat de relatii diplomatice de mai bine de 20 de ani. Dar sosirea unei platforme petroliere in insulele respective, in luna februarie, va turna gaz pe foc unei dispute care dateaza din 1833.

La data de 6 februarie, Anibal Fernandez, seful administratiei prezidentiale argentiniene, a anuntat ca navele care navigheaza intre Argentina si Insulele Falkland vor avea nevoie, de aici inainte, de o autorizatie. Mai devreme, guvernul a interzis accesul unei nave care ar fi vizitat insulele cu o incarcatura de tevi (Techint, producatorul argentinian de tevi, pretinde ca destinatia acestora era Marea Mediterana).

Cristina Fernandez de Kirchner, presedintele argentinian, a declarat ca va „lupta neincetat pentru apararea drepturilor noastre in Insulele Malvine, pentru drepturile omului”. Un purtator de cuvant al Ambasadei Marii Britanii a declarat ca aplicarea legilor in si in jurul Insulelor Falkland este o problema a locuitorilor acestora si ca Marea Britanie nu are niciun dubiu cu privire la problema suveranitatii.

Puturi de exploatare au fost forate in apele Insulelor Falkland inca din 1998. Desi existenta petrolului a fost confirmata, exploatari mai avansate nu au fost considerate profitabile la pretul relativ mic de atunci. Studii seismice ulterioare si scumpirea petrolului au determinat insa Desire Petroleum, o mica companie britanica, sa inchirieze platforma, care va fora pana la zece puturi pentru aceasta, precum si pentru Rockhopper, o alta companie britanica. Majoritatea puturilor vor fi in bazinul nordic al Insulelor Falkland, o zona inca neexplorata. Pana la finele anului, cei 2.500 de locuitori ai insulelor vor stii exact daca Falkland sunt pe cale sa devina o Arabie Saudita cu pinguini sau nu.

Daca este gasit petrol exploatabil, va fi de doua ori mai suparator pentru Argentina. Dupa razboi, venitul pe cap de locuitor al insulelor odata sarace a intrecut considerabil pe cel al teritoriului continental. In timp ce malvinezii au devenit bogati din comertul cu caracatita, declinul Argentinei a continuat. Deoarece guvernul doamnei Fernandez, la fel ca cel al sotului si predecesorului sau, Nestor Kirchner, este neprietenos cu companiile petroliere straine, propria industrie petroliera si a gazului este intr-o contractie constanta. Ca urmare, doamna Fernandez a devenit foarte nepopulara, din cauza cresterii inflatiei si a dovezilor ca primul cuplu al tarii s-a imbogatit in timpul candidaturilor acestora.

Dar izbucnirea violenta a doamna Fernandez fata de problema Malvinelor este destul de bine vazuta acasa, chiar daca putini argentinieni cred ca va obtine ceva. Cand domnul Kirchner a suspendat zborurile charter catre insule si a interzis oamenilor de stiinta argentinieni sa faca parte dintr-o comisie bianuala pentru pescuit, a fost aplaudat pentru masurile sale. Cu alegeri prezidentiale in anul urmator, singurul lucru care ar turna gaz pe foc in aceasta disputa ar fi daca puturile se dovedesc a fi neproductive.

Sursa: Din editia printata a The Economist, 17 februarie 2010

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here