Reîncepe exploatarea aurului în Apuseni?
Reîncepe exploatarea aurului în Apuseni?
Reincepe exploatarea aurului in Apuseni?
Reincepe exploatarea aurului in Apuseni?

Compania cu capital canadian a cerut autorizatie de mediu pentru perimetrul Teascu.

Una dintre cele mai aprige dezbateri publice din ultimii ani ar putea sa se aprinda din nou, dupa ce compania cu capital canadian, Deva Gold, a cerut autorizatie de mediu pentru exploatarea aurifera din perimetrul Teascu. Este vorba de o zona situata pe teritoriul comunelor Baita si Certeju de Sus.

Exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor in Muntii Apuseni a starnit cele mai mari proteste de strada din ultimii ani. Compania Deva Gold are licenta de exploatare nr. 1.471/2011 pentru intreg perimetrul Baita – Craciunesti. Perimetrul de exploatare cuprinde o suprafata totala de 1.070 de kilometri patrati.

Acest perimetru se invecineaza cu perimetrul de exploatare Certeju, detinut tot de Deva Gold, dar si cu perimetrul de exploatare Hondol, detinut de o alta companie controlata tot de canadienii de la Eldorado Gold Coporation, European Goldfields Deva. Pentru perimetrul Baita – Craciunesti, autoritatile de mediu din judetul Hunedoara spun ca exploatarea efectiva poate incepe abia dupa ce va fi construita si pusa in functiune uzina de preparare a minereului de la Certeju. De asemenea, pentru ca inceperea exploatarii minereului aurifer presupune scoaterea din circuitul silvic a unei suprafete de aproximativ 160 de hectare de padure, compania miniera Deva Gold trebuie sa impadureasca o suprafata de trei ori mai mare, inainte de a incepe taierea padurii.

Proiect controversat

Pentru ca proiectul Deva Gold presupune exploatarea aurului prin utilizarea cianurilor, el a starnit controverse imense, la fel ca si proiectul minier de la Rosia Montana. Pe de o parte, sustinatorii proiectului pun accentul pe beneficiile sociale si economice. Deschiderea exploatarii cu cianuri ar presupune crearea a minim 1.000 de noi locuri de munca, in contextul in care Certejul, o comunitate cu aproximativ 3.100 de locuitori, are o rata a somajului de aproape 20 la suta.

De asemenea, ar presupune crearea unui flux financiar important in economia judetului Hunedoara, in contextul in care managerii acestui proiect estimeaza investitia directa la aproximativ 300 de milioane de euro. Pe de alta parte, opozantii proiectului afirma ca acesta presupune riscuri imense pentru mediu si pentru locuitori. Uneori, reactiile opozantilor sunt extreme: ”Sa isi ia otrava sa si sa si-o duca acasa! Sa se scalde canadienii in cianura”, scrie, pe retele de socializare, unul dintre oponentii proiectului. Opozantii proiectului minier spun ca nu exista nici un fel de garantii referitoare la protectia mediului si trag atentia asupra faptului ca aceasta comunitate s-a mai confruntat cu un adevarat dezastru ecologic, acum mai mult de patru decenii.

Certeju, in 1971

Comunitatea locala din Certeju s-a confruntat cu o tragedie de proportii in data de 31 octombrie 1971. Digul de la iazul de decantare s-a rupt, iar localitatea a fost lovita de un adevarat tsunami de steril, apa murdara si noroi. In tragedie au murit aproape 100 de persoane. Cei care sustin acest proiect spun ca o astfel de tragedie nu se mai poate repeta, datorita masurilor de siguranta presupuse de acest proiect minier. De asemenea, ei sunt de parere ca este gresit sa compari industria miniera moderna cu cea comunista, de acum mai mult de patru decenii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here