Romsilva Valcea: Din banii produsi de ni se impaduresc si alte judete

0
68
Romsilva Valcea: Din banii produsi de ni se impaduresc si alte judete
Romsilva Valcea: Din banii produsi de ni se impaduresc si alte judete

Directorul Romsilva Valcea, Gheorghe Mihailescu, a acordat un interviu pentru cititorii Impact real, in care a prezentat problemele pe care le intampina institutia pe care o conduce. Noul director sustine ca partia de schi de la Voineasa nu are nici un viitor fara constructii in perimetru, iar un plan gandit inteligent, nu doar defrisari in masa, ar putea dezvolta cu adevarat zona. Fondurile pe care Romsilva Valcea le aduce catre bugetul statului sunt consistente. Numai o cota parte din venituri, destinata impaduririlor, ajuta la reimpadurirea unor suprafete din alte 4-5 judete din tara.

Impact real: Foarte multi primari, in special din sudul judetului, se plang de faptul ca cetatenii nu-si mai doresc sa-si lucreze pamanturile din cauza mistretilor care le distrug recoltele. Ce solutie exista pentru asemenea probleme? 
Gheorghe Mihailescu: Legea ii obliga pe gestionarii fondurilor de vanatoare sa asigure hrana complementara pentru vanat, mai ales in aceasta perioada, in care mistretii sau ursii distrug culturile oamenilor. Nu as putea sa va raspund la aceasta intrebare, deoarece nu sunt fondurile noastre de vanatoare. Nu prea avem ce face, altfel intram in conflict cu ecologistii, nu exista o formula prin care sa omori toti mistretii. Intr-adevar, este o zona in sudul judetului unde s-au inmultit foarte mult porcii mistreti, deoarece exista multa ghinda, fiind o zona colinara inalta, dar si din cauza faptului ca oamenii au foarte multe terenuri agricole nemuncite. Omul ar trebui sa-si protejeze singur cultura. Daca ar avea, de exemplu, o cultura langa un izlaz cu vite s-ar gandi in primul rand sa-si inchida terenul, nu? Formula este ca, in anumite perioade, sa putem tine mistretii in padure, asigurandu-le hrana complementara. Eu am incercat sa fac acest lucru. Este o piata pe care o putem folosi. Noi producem hrana granulata pentru mistret si pentru urs si o putem vinde asociatiilor de vanatoare private sau altor directii silvice din tara. Avem la Valcea singura fabrica de hrana granulata din tara.

Impact real: In ceea ce priveste actiunile de vanatoare, Romsilva a inregistrat, in ultimul an, o scadere considerabila a incasarilor, din cauza crizei financiare, dar si a cedarii unui numar de peste 200 de fonduri de vanatoare. Care este situatia la nivelul judetului Valcea?
Gheorghe Mihailescu: Nu avem incasari mari aici, la Valcea. Exista 55 de fonduri de vanatoare, dintre care Romsilva mai are doar opt. Noi ne-am pastrat fondurile de vanatoare pe teritoriul si suprafetele care sunt numai ale statului. Nu ne-am mai bagat si in alta parte, unde asiguram doar hrana si recoltatul vanatului. La noi a existat o traditie: sa fim si vanatori, iar meseria de silvicultor este legata de vanatoare. Noi nu suntem ca si cei din asociatie, nu organizam vanatori tot timpul, este mai mult un hobby. In schimb, mai si crestem vanatul, mai facem actiuni de cercetare sau de observatie asupra vanatului. Noi nu punem baza mare numai pe bani, desi obtinem si venituri financiare, dar nu urmarim ca principala prioritate profitul.

Impact real: In urma cu doi ani, s-a vorbit foarte mult despre gandacul de scoarta, daunator in cazul radacinoaselor. Ce s-a mai intamplat intre timp si in ce stare sunt acum padurile?
Gheorghe Mihailescu: Gandacul de scoarta este un daunator in stare latenta, el exista si se manifesta destul de violent in anumite conditii. In zonele la care va referiti s-au intamplat niste lucruri mai delicate: acele taieri pe suprafete mai mari la rasinoase, urmate de necuratirea suprafetelor, necojirea si lasatul lemnelor acolo au determinat marirea populatiei de gandaci. Acestia au atacat arborele pe picior si acesta s-a uscat. In partea administrata de noi nu avem probleme majore, dar ele exista in stare latenta si oricand se pot activa. Au existat la momentul respectiv masuri de combatere si, atata timp cat fenomenul nu a luat amploare, cred ca au fost eficiente, atunci cand a fost cazul. Toti daunatorii sunt prezenti in padure, si nu va ascund faptul ca poate izbucni oricand aceasta problema. Delicat este in zona privata, care este nesigura, acea zona care este a nimanui.

Impact real: Codul silvic spune ca padurile se afla in extravilanul localitatii. Cum vedeti solutia la Vidra, pentru dezvoltarea zonei?
Gheorghe Mihailescu: Acolo, legea privind administratia publica si autorizarea lucrarilor de construire spune ca, pentru a putea fi ceva construit, trebuie sa fie in intravilanul localitatii, iar codul spune ca padurile sunt in extravilanul localitatii. Ca sa li se emita autorizatie de construire eventualilor investitori trebuie ca terenul sa fie in intravilanul localitatii sau sa li se dea o lege speciala, prin care sa se permita acest lucru. Atata vreme cat s-a facut aceasta partie de schi, eu as vedea o rezolvare rezonabila permitandu-le sa construiasca anumite obiective, dar dupa un plan gandit inteligent, nu defrisand suprafete intregi de padure. Intr-un loc se poate construi un hotel, in altul un obiectiv mai mic, dar important este sa lase vegetatia forestiera in jurul obiectivelor. Pe oamenii aceia, care vor sa construiasca in zona respectiva, eu i-as pune sa plateasca cinci hectare de paduri in zona defrisata a Romaniei, in zona Olteniei – unde sunt probleme cu diversificarea, in zona Bacaului sau in alte zone. As face un fond national si as obliga investitorul sa plateasca intr-un cont al statului roman, de exemplu, cinci hectare, iar statul poate face cu acei bani un program national de impadurire. Ei, daca au bani si vor sa construiasca ceva acolo, achizitionand o proprietate, sa poata face acest lucru, dar impunandu-se anumite limite. Aceasta cred ca este solutia, pentru ca aceasta partie nu cred ca are viitor fara anumite constructii in jurul ei. Se va intampla ca in statiunea Vidra, unde a fost o partie mica, in cativa ani se va alege praful. La o problema existenta se pot gasi solutii, iar eu as vedea-o prin dezvoltarea unui program national. Daca ai bani si vrei sa faci un hotel sau ceva acolo, trebuie sa platesti niste bani in fondul de mediu, care are o destinatie precisa, intr-un program national de impaduriri.

Impact real:
 In acest fel s-ar putea salva situatia si cu proprietatile sindicatelor, care se afla la cativa kilometri?

Gheorghe Mihailescu: Da, in felul acesta ar putea face si ei ceva. Sindicatele ar fi stimulate sa gandeasca si ele ceva. Am bagat 20-30 de milioane de euro in aceasta partie de schi, si facem un alt morman de fiare vechi? Dupa parerea mea, este o rusine!

Impact real: Care este principalul impediment, in aceasta varianta, propusa de dumneavoastra?
Gheorghe Mihailescu: Legislatia. Cine va elibera autorizatii de construire nu va putea acum, conform legii, pentru ca nu este posibil, si proiectele se blocheaza. Se poate face si o lege speciala pentru Vidra, cum este pentru Superschi in Carpati, in care sa precizezi ca, in perimetrul partiei, pe cinci kilometri, se pot aplica anumite prevederi speciale, astfel incat sa poti sa incurajezi Superschi in Carpati, pentru ca nu era nevoie numai de teleschiuri si schiuri, ci si de infrastructura aferenta. Am fost si eu la partia de schi, este frumoasa, dar seara, decat sa mai mergi inca 100 de kilometri pana la civilizatie, alta data nu mai vii. Daca mai esti si din alt oras, este si mai rau.

Impact real: Poate fi o chestiune de orgoliu la nivel de politica locala, regionala sau nationala?

Gheorghe Mihailescu: Nu, dupa parerea mea este o problema de ineficienta a Parlamentului. Desi Parlamentul este tot in mana unor partide, oamenii aceia care le conduc ar trebui sa fie mai pragmatici, sa prioritizeze problemele in functie de urgenta cu care trebuie rezolvate.

Impact real: De curand, au luat sfarsit actiunile de impadurire. Spuneti-ne, ce sume au fost alocate pentru impaduriri si daca ati avut fonduri suficiente?
Gheorghe Mihailescu: A fost Luna Padurilor, care cuprinde un ansamblu de manifestari. Impaduririle, in schimb, continua. De exemplu, in zona Voineasa a fost zapada pana mai tarziu si inca mai muncim acolo. Nu au fost probleme cu impaduririle, dar noi avem programate anul acesta 110 hectare, pe care le vom termina intr-un timp scurt. In privinta fondurilor, este o chestiune foarte interesanta: noi avem un sistem: un anumit procent din masa lemnoasa pe care o vindem se duce intr-un fond de conservare si regenerare, pe care noi avem voie sa-l folosim la aceste lucrari. In acest fond, noi, cei de la Valcea, reusim sa adunam aproximativ 25 de miliarde de lei vechi, din care nu folosim mai mult de 10-15 miliarde, restul sunt folositi de Regie, deoarece ei sunt titularii contului si distribuie banii catre zonele sarace. Din banii nostri se fac impaduriri in Olt, Dolj, Teleorman si Braila. Zona de munte este mai bogata in padure si se cheltuiesc mai putini bani, deoarece te ajuta natura.

Impact real: Ati primit drept compensare pentru terenul care a fost defrisat pentru prelungirea bulevardului Dem Radulescu o suprafata in zona Feteni. Ati facut impaduriri acolo?
Gheorghe Mihailescu: Pentru prelungirea bulevardului Dem Radulescu a existat o suprafata de padure care era detinuta de doi proprietari, unul a fost statul roman, prin noi, si al doilea a fost Primaria municipiului Ramnicu Valcea, care a cumparat de la proprietar. Regula la noi este ca daca scoti din circuitul silvic o suprafata trebuie sa reimpaduresti o alta marita de trei sau cinci ori, dupa niste reguli. Primaria ne-a pus noua la dispozitie suprafata de la Feteni. Pentru 1,8 hectare, cat aveau ei acolo, ne-au dat la Feteni 6,8 hectare. Acea suprafata a fost impadurita, dar reprezinta numai terenul aflat in contul nostru, iar al nostru va fi in contul primariei, deoarece a fost al lor, ei au fost proprietarii terenului. Regula aceasta este buna si este bine sa fie respectata, adica iti aduce un avantaj. Nu poti sa spui nu constructiei unui bulevard, pentru ca acolo este padure, acestea sunt, pana la urma, niste obiective necesare, iar la Feteni, suprafata pe care noi am primit-o in compensare pentru ce am dat Primariei pe Dem Radulescu a fost impadurita, si vom mai avea inca o suprafata de 5 hectare in alta parte.

Impact real: 
Care sunt cele mai stringente probleme in domeniu la Valcea?

Gheorghe Mihailescu: Am probleme cu personalul de teren care nu isi face treaba suficient de bine. Eu mi-as dori ca ei sa faca o paza a padurilor, nu doar la ale noastre, ci si la cele particulare. Sincer, simt pe alocuri ca nu au respect pentru proprietate, au acea mentalitate veche, conform careia padurarii erau stapani si faceau doar ce voiau. E foarte greu sa cumperi o masina de lemne de la o subunitate, pentru ca s-au invatat sa nu ii serveasca pe oameni. Este o mentalitate si o lupta teribila cu oamenii, care s-au invatat ca, daca lucreaza la stat, trebuie sa stea degeaba, sa nu fie serviabili. Probleme incredibile am cu legile fondului funciar: avem oameni care revendica paduri care nu au fost niciodata ale lor. La acele dosare, aflate in instanta, sunt probleme de neimaginat. Poti veni cu acte si sa spui ca ai centrul orasului, si este posibil ca, maine, judecatorii sa te oblige sa-l dai unei anumite persoane. Dar noi ce am facut pana acum, am dormit? Nu neg ca nu avem probleme: avem probleme si cu furtul de material lemnos, dar onest este sa le constientizezi si sa lupti impotriva lor, sa incerci sa le rezolvi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here