Scenariu de evolutie economica: Rosia Montana in 2030

0
50
Scenariu de evolutie economica: Rosia Montana in 2030
Scenariu de evolutie economica: Rosia Montana in 2030

Fundatia episcopul Grigorie Leu – Miscare Pentru Progresul Satului Romanesc

Stimate Domnule Primar,

EUGEN FURDUI

Am avut prilejul sa va cunosc cu doua luni in urma, ocazie cu care am promis sa va trimit o scurta lucrare privitoare la perspective probabile de evolutie ale localitatii Rosia Montana.

In materialul anexat am incercat sa schitam, dupa puterile noastre, trei scenarii de evolutie care ni s-au parut a avea cea mai mare sansa sa se realizeze, dintre alte multe scenarii posibile pe care ni le rezerva viitorul.

La intrebarea posibila a Dv.,a Consilierilor sau a locuitorilor Comunei Rosia Montana, de ce ma ocup de soarta Rosiei Montane, raspund astfel:

– Am lucrat in tineretea mea la Turda si am cunoscut o buna parte din Muntii Apuseni, cu deosebire Valea Ariesului si oamenii deosebiti ai acestei Zone care ar merita sa fie numita un MUZEU VIU AL ROMANIEI;

– Prin profesie, am cunoscut tehnologia fabricarii cianurii de sodiu la Combinatul petrochimic de la Pitesti (care asigura cianura necesara si Intreprinderii Baia de Aries) si cunosc bine efectele acestei substante asupra mediului si a oamenilor;

– Fac parte din Asociatia pentru Salvarea Satului Romanesc si nu ne sunt indiferente amenintarile grave ce planeaza asupra mediului rural unde traiesc 50% din populatia Romaniei;

– Am invatat de la Parintele Galeriu ca definitia raului este a darama, iar a binelui este a construi, a zidi.

Sunt convins ca Dv.trebuie sa faceti o alegere grea: intre bine si rau.

Decizia va apartine!

Cu deosebit respect,

Gheorghe Manea

1 nov 2010

Scenarii de evolutie economica a localitatii Rosia Montana

– orizont anul 2030 –

Comuna Rosia Montana se gaseste de cca 12 ani in centrul unor interse divergente, luari de pozitie, interventii, declaratii, apeluri si manipulari (uneori grosolane) ale adevarului, toate aceste mobilizari umane consuma multa energie pentru a justifica sau nu o investitie in extractia aurului si argintului din zona.

Populatia, in aceasta disputa are loc secundar si este folosita ca argument pe termen scurt si mediu in favoarea investitiei (in cea mai mare parte), dar viitorul ei pe termen lung ramane in domeniul incertitudinii si nepasarii autoritatilor.

Esenta divergentelor:

v Disperarea locuitorilor care si-au pierdut locurile de munca la Intreprinderea Minvest – Deva. Aceasta si-a incheiat activitatea (ca si cvasitotalitatea intreprinderilor din industria extractiva din Romania) dupa ce asigurase intre 7oo si 1300 locuri de munca si reprezenta suportul economic principal al comunei. Astazi, pensiile, ajutoarele sociale, rudimentele de economie agrara nu formeaza o premisa optimista de abordare a viitorului localitatii. Singura salvare din aceasta situatie critica, in gandirea majoritatii locuitorilor, este o noua investitie care sa le asigure existenta.

v Interesele unei firme investitoare motivata de profit (interes normal, legitim, dar care inclina balanta cost-beneficiu a investitiei, puternic deficitara, catre partea romana. Argumentarea afirmatiei:

– Se epuizeaza integral zacamantul de metal pretios intr-un interval de 17 ani, contrar principiilor conceptului de dezvoltare durabila insusit de Adunarea Generala a ONU si inscris in Constitutia Romaniei la art.35 (1) si art. 135.

– Ramane, dupa exploatare, un potential poluant imens ce ameninta sanatatea umana pe plan local, regional si transnational (prin intermediul retelei hidrografice Mures – Dunare, pe termen nelimitat.

– Mediul inconjurator va fi degradat ireversibil pe scara mare.

– Depopularea localitatii inaintea de a fi avizata investitia si parasirea previzibila a acesteia dupa inchiderea ei. In acceptiunea filosofului roman Ernst Barnea in lucrarea Spatiu, timp si cauzalitate la poporul roman /1/ se considera ca: in mentalitatea generala a satului traditional, nu se ingaduie parasirea nu numai a casei si a vecinatatii, dar nici pe cea a satului din care omul isi trage substanta, care ii da puterea si sanatatea, ii da libertate si certitudine.

– Investitia prezumtiva nu rezolva integral asteparile populatiei de oferta de locuri de munca. Acestea vor fi, in timpul celor 17 ani de exploatare, cuprinse intre 200-400 angajati anual, iar dupa inchiderea investitiei, angajatii vor deveni someri.

– Ramane in sarcina autoritatilor romane gestiunea platformei industriale dupa incetarea activitatii acesteia deoarece raman in desfasurare procese tehnologice, de intretinere, de monitorizare a zonelor periculoase, paza, interventie si alarmare etc.Conform unei aproximari, pe platforma vor lucra pana la 60 persoane, platite, evident din fonduri de la bugetul statului pe termen indelungat/2/.

– Accidente grave, catastrofe ecologice nu sunt excluse in cazul recurgerii la tehnologie cu cianura. In ultimii 10 ani, in practica mondiala s-au inregistrat 14 cazuri de avarii majore /3/.

v Vulnerabilitatea statului roman (la actiuni de lobby, coruptie, interese oculte etc) l-a impiedicat sa aiba – prin institutiile sale – o pozitie transanta fata de investitia de la Rosia Montana . Decizia putea fi luata in functie de interesul national ( care asteapta de 20 ani sa fie definit) in favoarea sau defavoarea investitiei. In acelasi timp, era sarcina statului sa aiba o viziune strategica de salvare economica a localitatilor monoindustriale unde unitatile au fost falimentate si sa se ofere alternative de supravietuire a populatiei si o perspectiva pentru copiii lor.

v O campanie propagandistica ofensiva si agresiva a investitorului prezumtiv a dat sperante false populatiei, a divizat locuitorii si a distrus solidaritatea acestora /4/. A blocat, in acelasi timp, incercarile de gasire a alternativelor economice de supravietuire sau de dezvoltare a economiei locale/5/.

v Investitorii vin si se duc, crezul lor este profitul si nu fac opere de caritate, iar fara profit nu exista investitii. In ecuatia profitului trebuie sa intervina si locuitorii, localitatea, statul roman- priviti intr-o perspectiva lunga si foarte lunga -, deoarece si guvernele, primarii, alte autoritati sunt entitati efemere in timp.Populatia locala trebuie in schimb, sa ramana ,ea reprezinta o parte din natiune, din istorie, dovada dainuirii timp de milenii in aceeasi zona. Populatia nu trebuie alungata de o investitie ce se intinde numai pe 17 ani si lasa un teritoriu degradat si otravit!

PRECIZARI METODOLOGICE

1. In acest spatiu confuz de interese, in cele ce urmeaza, se incearca schitarea catorva

scenarii de dezvoltare care sa surprinda elementele prezentate mai sus dar, spre deosebire de alte scenarii si strategii deja elaborate (Planul Strategic de Dezvoltare socio-economica al comunei Rosia Montana, 2008 -2013), schita noastra insista pe orizontul anului 2030, sperand ca astfel ofera elemente suplimentare celor ce decid asupra viitorului localitatii, sau chiar decidentilor mai indepartati, avand in vedere arealul impactului investitiei cu mediul inconjurator.

Intentia autorilor scenariilor este aceea de a oferi o sursa de informatii in plus celor interesati de viitorul localitatii dar, mai ales, de a contura un drum spre acest viitor. Dupa 20 de ani, locuitorii Rosiei Montane vor fi mai putin disperati, localitatea va prospera ?

Toata aceasta desfasurare de forte in jurul unei investitii care a polarizat atentia multor institutii, organizatii interne si internationale, foruri de inalta tinuta stiintifica sau spirituala, sprijinitori locali ai investitorului sau nehotarirea unor decidenti, toata aceasta inclestare de forte artificial intretinuta era inutila, imposibila intr-o tara normala, cu institutii functionale ale statului, cu o administratie locala ce reprezinta interesele cetatenilor privite pe termen lung. S-ar fi putut evita involutia, timp de cativa ani a economiei localitati, relocarea unei parti din populatie si pierderea unor oportunitati de revigorare a economiei. De pilda, daca avea dreptate directorul Ion Carstea, de la firma S.C. Montana S.A din Campeni care declara: Daca statul roman imi ofera scutiri de impozite si taxe de care urmeaza sa beneficieze Compania miniera straina in urmatorii 10 ani, sunt gata sa ofer acelasi numar de locuri de munca in domeniul traditional al prelucrarii lemnului, fara a distruge destinele oamenilor si vestigiile arheologice prin care ne legitimam si ne marturisim ca latini /2/.

Dar cu sau fara investitia in extragerea aurului, administratia locala, locuitorii, trebuiau sa aiba o gandire comuna asupra viitorului asezarii, dupa cum se exprima unul dintre locuitorii comunei, domnul Andrei Jurca, de la Organizatia Pro Rosia Montana , la 7 dec 2003: Ce are Europa cu noi? Ce o intereseaza o problema locala a motilor ? Ceea ce se intampla aici ne priveste numai pe noi, nu pe dvs. si nici pe cei din satele vecine/2/.

2. Ce intelegem prin viitorul asezarii ? Convenim ca aceasta sintagma sa aiba urmatoarele sensuri:

v Supravietuirea comunei cu locuitorii si potentialul ei natural si antropic.

v Salvarea culturii locale, a tezaurului de cunoastere traditionala care a permis populatiei sa fie stabila pe acelasi teritoriu timp de zeci si sute de generatii umane.

v Nivelul de trai sa depaseasca nivelul supravietuirii fizice si limita nivelului de subzistenta.

v Generatiile umane viitoare sa poata supravietui pe seama acelorasi resurse existente astazi si care nu trebuie epuizate in timpul unei singure generatii.

v A nu se pune in sarcina generatiilor urmatoare gestiunea unor efecte periculoase sau deosebit de periculoase pentru mediul inconjurator, generate de actuala generatie a comunei. Pentru o investitie ce dureaza 17 ani, populatia si bugetul statului vor fi marcate de-alungul a zeci si sute de ani.

v Fara investitii in economia comunei, localitatea se va depopula treptat, tendinta tipica asezarilor cu activitate monindustriala sistata.

v Agricultura din zona de deal si munte nu este o activitate tentanta pentru locuitori, in prezent, nici in Romania nici in alte parti cu relief similar din Europa; se prefera marea proprietate agricola din zona de campie care permite practicarea agriculturii industriale, de mare randament si cu necesar foarte redus de forta de munca. Mica gospodarie taraneasca evolueaza la nivel de subzistenta, apropiat de cel de saracie, termen ce a caracterizat taranimea romana din zona de deal si munte toata istoria ei si i-a asigurat astfel, supravietuirea.

Uniunea Europeana, recent, a inceput sa incurajeze mica gospodarie taraneasca, constientizand avantajele acesteia /6/, nu numai in autonomia alimentara, dar si ca mijloc de stabilizare a populatiei, punerea in valoare a unor resurse regenerabile, ameliorarea sanatatii fizice si mentale a populatiei, in calitatea produselor naturale.

Se poate aprecia ca fara investitii in activitati nonagricole si agricole, localitatile de tipul Rosia Montana nu vor evolua, se vor restrange ca numar de locuitori, la nucleul ce traieste din agricultura de subzistenta.

3. De ce pentru scenarii s-a ales orizont anul 2030 ? Sunt urmatoarele argumente:

v Este perioada cand dispare generatia varstnica actuala cu tot tezaurul de cunoastere acumulat in timpul vietii si care ar fi trebuit transmis urmasilor, mai ales in agricultura, la cresterea vitelor, practicarea unor mestesuguri traditionale, in comportament, modele de productie si consum etc. Este momentul schimbului de generatii in viata ecomica si sociala a comunei.

v Usureaza trasarea scenariilor de evolutie ale localitatii deoarece se pot extrapola dinamicile, tendintele ultimilor 20 ani de experienta politica romaneasca dupa anul 1989.

v Este perioada uzuala in metodologia strategiilor preconizate pe termen mediu.

v De multe ori, coincide cu limita maxima acceptata de risc pentru capitalul investit.

v Reprezinta si durata ciclului de viata economica a investitiei preconizate a se realiza pentru extractia aurului la Rosia Montana

4. Definitia scenariului si a rolului sau. Scenariul poate fi definit ca spatiul economic, social, cultural, politic etc care are probabilitatea cea mai mare de a exista si care sa poata fi caracterizat de un anume orizont de timp si de alti parametri calitativi si cantitativi. Poate fi folosita si definitia dupa care Scenariile particularizeaa modificarile de conjunctura, tendintele previzibile care se pot regasi, ca influente exogene sau endogene, in elaborarea politicilor, alegerea instrumentelor, marimea eforturilor necesare realizarii unei strategii.

Scenariul este un instrument de gestiune a viitorului in cadrul programelor, politicilor, strategiilor, indiferent de scara la care se raporteaza (individ, colectivitate, comuna, natiune etc). Scenariile nu privesc numai activitatea umana, dar si evolutii naturale probabile (catastrofe, dezastre, schimbari climatice etc), evenimente etc.

In politica guvernelor, din nefericire cu privire la practica din Romania, orizontul unui scenariu nu depaseste, de obicei, durata a patru ani – egala cu cea a unui mandat electoral, ceea ce face dificila urmarirea unei strategii pe termen lung, elaborata la nivel national. In Romania, in ultimii 20 ani, fiecare guvern si-a elaborat propria strategie a dezvoltarii nationale pe termen lung, evident inlaturata de urmatorul guvern ce si-a impus propria strategie, tot pe termen lung!

Pentu a se inlatura aceasta neconcordanta in termeni, in tarile dezvoltate, strategia de dezvoltare nationala nu este subordonata doctrinelor politice ci unor concepte valabile pe termen lung si foarte lung, de tipul interesului national, vocatei poporului, aranjamentelor si obligatilor geopolitice si geoeconomice, aliantelor internationale etc.

Restrangand aria scenariilor la evolutia probabila a unei localitati cum este Rosia Montana, ca valori intrinseci, neconjuncturale politic, pot fi luati in considerare urmatorii parametri:

– numarul populatiei si a ariei de raspandire a acesteia;

– nivelul acceptat de trai;

– capacitatea portanta a ecosistemelor naturale ca suport al supravietuirii populatiei traditionale;

– dinamica diminuarii in timp a rezervelor geologice ale unor resurse cu valoare de utilizare.

Trebuie inteles ca scenariul fiind o notiune probabilista el include in structura sa si factori de incertitudine alaturi de cei de certitudine sau, dupa o alta impartire, factori interni si externi ce influenteaza evolutia localitatii.

Cu carater conjunctural intern, in cazul Rosia Montana, se mentioneaza:

v Capacitatea de autoorganizare a comunei pe termen lung pentru a urmari realizarea unor obiective strategice.

v Reconsiderarea rolului agriculturii in economia asezarii.

v Acceptarea din conditii de forta majora, pe termen limitat, a conceptului de supravietuire in loc de cel de dezvoltare economica.

v Posibilitatea ca emigrantii sa se intoarca in localitatea natala, cu economiile lor banesti si sa le investeasca in activitati economice locale.

v Asumarea responsablitatii autoritatilor locale si a locuitorilor de a accepta desfasurarea unor activitati economice care sa le afecteze deptul la viata, atat al generatiei actuale cat si a celor viitoare si degradarea ireversibila a mediului inconjurator.

v Evolutii sau involutii demografice.

v Pastrarea, punerea in valoare a patrimoniului economic, cultural al comunei.

v Nivel de trai real si acceptat in prezent si in perspectiva.

v Capacitatea autoritatilor locale, a locuitorilor, intelectualilor, preotilor, eventual a fiilor satului plecati la oras etc de a defini interesele comunei pe termen scurt, mediu si lung si de a concepe o strategie de evolutie a localitatii, eventual, dupa modelul Planului strategic de dezvoltare socio-economica a comunei Rosia Montana , dar cu orizont anul 2050.

Cu caracter conjunctural exterior comunei, scenariile pot fi influentate de:

v Nivelul general de dezvoltare economica si sociala a tarii, dinamica performantelor economice in perspectiva.

v Evolutia economiei rurale pe o serie statistica de 20 -30 ani.

v Obiective specifice dezvoltarii economiei rurale inscrise in Strategia nationala de dezvoltare sau a ramurii agricultura.

v Stimulente si restrictii pentru evolutia economiei rurale, urmare a participarii Romaniei la aliante, tratate internationale.

v Opinii, propuneri formulate de specialisti privitoare a viitorul asezarilor rurale.

5. Surse de informare accesibile autorilor prezentei lucrari . Se recunoaste saracia surselor de documentare asupra localitatii Rosia Montana . S-au folosit urmatoarele surse:

v De la Rosia Montana;

– Planul Strategic de dezvoltare socio-economica al Comunei Rosia Montana , 2008 – 2013

Publicatii locale ca: FOCUS ROSIA MONTANA , ZIARUL DE APUSENI

– Pliante: Asociatia Prodemocratia, SOS Rosia Montana (Asociatia

Alburnus Maior)

– Discutii cu o parte din locuitori (remarcabile prin sinceritate si logica)

v De la investitorul strain;

– Studiul de Impact (33 volume)

v Alte surse de informare:

– Materialele de analiza elaborate de Grupul pentru salvarea Rosiei Montane, din cadrul ASE Buc.

– Studiul elaborat de Corneliu Leu si Gheorghe Manea Cine hraneste Romania, aparut sub egida Asociatiei pentru Progresul Satului Romanesc si insusit de Asociatia Comunelor din Romania, in aprilie 2010

6. Numarul scenariilor preconizate. Metodologic nu exista o limita a numarului de scenarii imaginate, uzual, se recurge pentru operativitate, la un numar de trei scenarii si aume un scenariu optimist, unul pesimist (ca alternativa posibila) si o interfata, scenariul neutru – o extrapolare a situatiei actuale fara interventii sensibile care sa produca modificari de esenta in sensul evolutiei si al valorii parametrilor de performanta.

Gradul de incredere in scenariile preconizate scade cu orizontul de timp avut in vedere si cu bogatia datelor statistice folosite.

SCENARIUL NEUTRU (S1) – extrapolarea situatiei actuale

Dupa cum s-a mentionat, ca premisa a acestui scenariu( S1), nu sunt prevazute interventii majore in evolutia localitatii, nici din interiorul acesteia si nici din exteriorul ei, institutiile statului raman, ca in ultimii 20 ani, in expectativa.

Date de pornire:

v Localitatea a fost sustinuta economic de Intreprinderea de exploatare a aurului Min Deva si, in subsidiar, de mica economie rurala: inchiderea intreprinderii a condus economia la declin.

v Depopularea zonei ca proces real are loc dupa modelul cunoscut in practica mondiala si din Romania: migratia tinerilor in cautarea unui loc de mnca, imbatranirea populatiei ramase, scaderea ratei natalitatii, saracirea locuitorilor.

v Raman gospodarii tip rural care se intorc la nivelul de trai de subzistenta. In teoria sistemelor se considera ca la prabusirea unui sistem raman subsisteme functionale ce continua sa supravietuiasca. In cazul de referinta, gospodaria rurala este un asemena sistem. Dar ca subsistemul sa functioneze in timp, trebuie sa i se asigure resursei umane continuitatea, sa se transmita experienta de la generatia in varsta la cea tanara ce-i ia locul. Este o conditie greu de indeplinit deoarece agricultura din zona de deal si munte nu este tentanta economic, iar nivelul de subzistenta nu motiveaza un tanar sa devina agricultor.

v Ca reper in timp, populatia se sprijina pe veniturile din pensiile de vechime de la vechea intreprindere, dar in urmatorii 20 ani, acest segment important in structura populatiei comunei va disparea in cea mai mare masura. Fara alta alternativa economica comuna se depopuleaza. In Romania sunt, in prezent, cca 6ooo localitati in curs de depopulare /7/ si aproape sase milioane de persoane traiesc la nivel de subzistenta in mici gospodarii ce au suprafata arabila sub un hectar /6/.

Resursele – suport al scenariului.Acestea pot fi grupate astfel:

v Resurse naturale regenerabile necesare nivelului de subzistenta al populatiei: 750 gospodarii care cultiva 225 ha teren ( arabil, pasuni, fanete), izlaz comunal, un efectiv minim de animale domestice si pasari (950 bovine, 146 ovine si caprine, 165 porcine, 5500 pasari, 72 cabaline /4/).

v Resurse minerale: aur, argint, plus alte 10 -20 elemente utile (metale si metaloide) unele mai pretioase decat aurul, feldspat etc.

v Deseuri de la exploatarea industriala care nu si-au gasit pana acum, solutii de punere in valoare.

v Un patrimoniu antropic compus din cladiri de locuit -1415, gospodarii-1352, infrastructura edilitara, institutii publice, lacasuri de cult etc.

v Patrimoniu arheologic important: galeriile antice de exploatare a aurului, case de patrimoniu, drumuri romane etc.

v Resursa umana: in cele 16 sate din structura comunei Rosia Montana traiau in anul 1977, 4393 persoane, populatia ajunsese la 4085 in 1998 , la 3965 in 2002 si 3872 in anul 2008 /4/. Pe grupe de varsta se constata: intre 0-14 ani sunt 652 persoane, intre 15 -59 ani, 2012 persoane, iar peste 6o ani, 624 persoane. Varsta medie : 45 ani. In ce priveste evolutia populatiei, sporul natural este zero, se inregistreaza o migratie de 575 persoane iar 130 dintre locuitori sunt navetisti /4/.

v Mediul inconjurator are potential turistic, insuficient insa pentru un turism conventional eficient economic, ca numar de turisti, bazine de provenienta, infrastructura existenta etc.

Activitati economice ce pot fi dezvoltate in Scenariul 1. Dintre acestea se mentioneaza urmatoarele:

v Conform resurselor existente, agricultura ramane activitatea durabila in timp indelungat cu conditia ca apele, solul, padurea, aerul sa fie gospodarite corect ecologic, la capacitatea lor portanta ( de reproducere, de regenerare).Este necesara reconsiderarea cresterii animalelor pentru a valorifica potentialul pasunilor, fanetelor, izlazurilor comunale.

v Incurajarea si redescoperirea economiei rurale in incinta gospodariilor (gradina, casa, curte) in interes propriu si pentru comercializarea excedentelor.

v Activitati nonagricole care depind, in cea mai mare masura, de abilitatea, arta autoritatilor locale de a atrage investitori. De ce acestia ar veni la Rosia Montana si nu in alta parte este intrebarea care trebuie sa devina obsedanta pentru autoritati si pentru locuitori daca vor redresarea economica a localitatii pe seama investitorior din afara asezarii.

v Turismul ramane un desiderat pe termen lung, el fiind in criza la nivelul Romaniei: tara nu face parte din fluxurile europene de turisti, infrastructura este departe de nivelul european-concurent, iar Rosia Montana este departe de orasele din care ar putea veni turisti la sfarsit de saptamana, iar infrastructura corespunzatoare unui asemenea turism nu exista.

In Studiul Planul Strategic de dezvoltare socio-economica al Comunei Rosia Montana , capitolul III, se descriu foarte bine actiunile ce trebuie intreprinse pentru a dezvolta economia Comunei dupa ce investitia preconizata se incheie.

Intr-o analiza SWOT, Scenariul 1, separat pe activitati agricole si nonagricole, ar putea fi astfel caracterizat:

Activitati agricole

Puncte tari

v Existenta unor resurse naturale regenerabile

v Experienta acumulata de locuitori in desfasurarea unor activitati agricole

v Piata potentiala pentru produse agricole

v Posibilitatea diversificarii productiei agricole si a amplificarii volumului productiei

Puncte slabe

v Motivare redusa pentru angajare in activitatea agricola

v Individualism, respingerea formelor de cooperare in desfacerea produselor

v Castiguri modeste, nivel de trai la subzistenta

v Nepregatirea generatiei urmatoare de agricultori

v Climat national nepropice micii gopodarii rurale

v Teren arabil redus ca suprafata, sol de calitate slaba

v Dificultate in desfacerea produselor: lipsa canalelor de comercializare, distanta mare pana la oras etc.

v Numar redus de gospodari angajati in activitatea agricola

Oportunitati

v Emigrantii se pot intoarce in comuna cu economii ce pot fi investite in desfasurarea unor afaceri. Au o alta mentalitate ce le permit un spirit antreprenorial mai activ, asumare riscurilor etc.

v Balanta deficitara de produse alimentare la nivel national

v Pensiile cuvenite din activitatea anterioara din industrie

v Start imediat in reconsiderarea agriculturii

Tendinte

v Alimentele vor deveni critice, ca disponibilitate, la nivel national si mondial

v Produsele agricole traditionale si de calitate ecologica vor deveni din ce in ce mai cautate si mai scumpe

v Gospodariile traditionale pot deveni atractori turistici (turism interactiv). Interventia statului va fi minima, comuna trebuie sa se autorganizeze si sa se sustina financiar.

v Marile corporatii transnationale, hipermarket-urile vor stabili pretul produselor agricole. Sansa micilor gospodarii ramane comertul de nisa sau colaborarea cu hipermareket-urile in cadrul unor forme corporatiste de contractare a produselor

Activitatile nonagricole corepunzatoare Scenariului 1 pot fi astfel privite:

Puncte tari

v Forta de munca disponibila pe termen scurt si mediu

v Traditie in industria extractiva

v Existenta retelelor de apa, energie electrica

v Spatii si cladiri disponibile

v Unele materii prime provenite din agricultura pot fi procesate (lapte, fructe etc)

Puncte slabe

v Distanta mare fata de caile ferate, marile orase, consumatorii potentiali

v Populatie care imbatraneste pe termen mediu

v Infrastructura de transport deficitara

v Mediu neatractiv pentru investitii

v Lipsa capitalului pentru investitii locale

v Epuizarea resursei lemnoase

v Spirit intreprinzator redus, demotivare, pasivitate

v Lipsa gandirii prospective a autoritatilor locale si a locuitorilor

Oportunitati

v Personal cu abilitati profesionale diferite

v Existenta unui minim de economie rurala pe care se pot cupla servicii si activitati industriale tip IMM

v Promovarea energeticii rurale

v Teren disponibil pentru a fi concesionat pentru construirea de case de vacanta

Tendinte

v Forme cooperative de productie si cosum pentru a rezista pe piata

v Stimularea investitiilor, spirit inovator, competitie

v Strategii de dezvoltare pe termen lung

Consideratii finale la Scenariul 1

Lipsa a cca 700 locuri de munca este foarte greu a fi compensata de activitati agricole si nonagricole, activitati ce ar urma sa fie dezvoltate in perspectiva pe termen scurt, ceea ce atrage totusi, inca o perioada de stagnare economica.

Dupa 20 ani, conform acestui scenariu, populatia se va reduce drastic numeric, urmare a

ratei negative de crestere demografica, disparitiei unei parti dintre oamenii in varsta, emigrarii tinerilor, ramanand ca gospodarii stabile cele ce traiesc la nivelul subzistentei din productia agricola. Aparitia, promovarea, consolidarea activitatilor nonagricole imbunatatesc aceasta proiectie pesimista, stabilizand o parte din populatie, motivand intoarcerea posibila a emigrantilor.

Atragerea investitorilor, accesarea fondurilor europene sunt instrumente de infranare a alunecarii localitatii catre depopularea rapida, asa cum, dealtfel, se stipuleaza si in Planul Strategic de dezvoltare socio-economica al comunei Rosia Montana , capitolul Planul de Actiune 2008-2013 /4/.

SCENARIUL CE PREVEDE INVESTITII IN VALORIFICAREA

ZACAMINTELOR AURIFERE (S2).

Premisele Scenariului 2:

v Existenta unor resurse minerale importante ca volum in subsolul localitatii, comcomitente cu prezenta saraciei locuitorilor din zona, par a desemna o situatie paradoxala, dar perena a zonei, cunoscuta ca sintagma: Muntii nostrii aur poarta, noi cersim din poarta in poarta. Doua perioade scurte istoriceste au insemnat o prosperitate pentru comuna: prima jumatate si ultimul sfert din sec XXI.

v Sunt mai multe tipuri de tehnologii dezvoltate in timp, pentru extragerea aurului, dar fluxul lor, in general, a ramas neschimbat : extragerea rocii aurifere din zacamant, maruntirea si separarea metalului pretios prin procedee mecanice, chimice, electrostatice etc. Aurul este separat in instalatiile moderne cu un randament de 0,0001% (10 grame dintr-o tona minereu) – probabil cel mai scazut randament cunoscut in tehnica industriala si, ca atare, raman in mediu cantitati mari de deseuri ca material inert, slam, reactivi uzati etc.

De departe, tehnologia cu cianura se caracterizeaza prin pericolul mare prezentat de reactivul folosit si de faptul ca derivatii acestuia (in numar de 66) nu sunt biodegradabili, trebuind sa fie depozitati pe timp infint cu cheltuieli umane si materiale semnificative si cu risc potential pentru mediul inconjurator.

Aceasta gestiune a unor deseuri cu volume de ordinul a milioane mc de lichid si sute de mii tone de substante chimice pe termen infinit provoaca ingrijorarea oricarui om lucid care nu exclude – cum se dovedeste din practica mondiala – riscul patrunderii apelor toxice in retelele hidrografice si contaminarea unor zone intinse cu populatie numeroasa.

v La punerea in valoarea a unor resurse naturale regenerabile sau minerale, cum este cazul minereurilor de la Rosia Montana , civilizatia actula, reglementarile internationale, conceptele de dezvoltare economica unanim acceptate de tarile lumii converg catre stabilirea unor reguli de tipul:

– Nici-o resursa naturala nu trebuie epuizata in timpul unei singure generatii umane, privand astfel generatiile viitoare de dreptul de a se bucura de acea resursa. Este principiul echitatii intre generatii inclus in conceptul de dezvoltare durabila, concept acceptat si de Romania.

– Principiul poluatorul plateste este inclus in legislatia europeana, dar inoperant in cazul in care o investitie isi inceteaza activitatea dupa un numar de ani (fortuit sau nu), dar efectele activitatii ei se manifesta zeci si sute de ani dupa ce firma investitoare a disparut din istorie. Generatiile umane viitoare preiau cheltuielile cu monitorizarea, gestionarea deseurilor si a infrastructurii de produtie ramase pe fosta platforma industriala.

– Investitiile de mare anvergura depasesc aria de interes locala si se aproba de institutii centrale conform legislatiei existente si interesului national, considerat prioritar in hotaririle decidentilor. Romania nu a reusit, in ultimii 20 ani, sa-si defineasca interesul national.

– Analizele cost-beneficiu obligatorii de intocmit la avizarea oricarei investitii dau putina atentie externalitatilor negative ce ramin in sarcina fostului beneficiar pentru a fi gestionate dupa inchiderea investitiei. Se explica aceasta cutuma si prin faptul ca legislatia de avizare a investitei nu cere ca investitorul sa prezinte in documentatia sa si scenarii posibile de evolutie postinchidere in functie de riscuri majore ce pot apare in zona fostei investitii. Mai mult, poate fi declarata starea de faliment in cazul unei avarii sau catastrofe ecologice sau sociale, situatie in care statul, beneficiarul, preiau toate cheltuielile ce acopera daunele produse. Exemple: accidentul de la Baia Mare, parasirea investitiei in anul cinci de exploatare la intreprinderea din localitatea Val d-Oro din Quebec, Canada, falimentul de la Giat Mine Yellowknife (1992) din Canada etc. In ultimul caz, hidroizolatia iazului de decantare s-a deteriorat, solutia toxica amenintand contaminarea apei freatice din zona. Statul canadian a realizat o instalatie criogenica ce mentine fundul iazului continuu inghetat. Costul acestui procedreu puternic energofag depaseste un milard dolari canadieni anual /8/pentru a evita scurgerile de substante toxice din iaz.

Ce aduce nou investitia in extragerea aurului in spatiul economic, social al comunei Rosia Montana si la nivel national /?

Sa presupunem ca investitia, proiectul actual, se va desfasura conform datelor din Contract, iar conjunctura pietei aurului si argintului va fi favorabila ca intreprinderea sa-si inceteze activitatea dupa 17 ani de functionare cand zacamantul aurifer a fost epuizat. Urmarile acestei investitii ar putea fi astfel sintetizate :

v Statul roman primeste, probabil cca 2 mild dolari din redevente, impozite, taxe, dividende, etc. /4,pag.16/

v Localitatea Rosia Montana :

– timp de 1-3 ani cca 1500 – 2000 locuri de munca vor fi oferite pentru lucrarile pregatitoare deschiderii investitiei

– timp de 17 ani, intre 100 si 6oo salariati (inclusiv specialisti straini) vor asigura exploatarea instalatiilor tehnologice. In ce priveste numarul locurilor de munca, in documentatia disponibila sunt urmatoarele date; in faza de operare numarul total de angajati va scadea de la peste 6oo in primul an la mai putin de 400 in final /9, 10, 11/ In lucrarea Independent Mining Consultants Inc: Summary of mine plan, mine capital and operating cost -R.M.Project, sept.2003, se precizeaza ca numarul total de angajati va scadea de la 244 in primul an, la mai putin de 100 in final/12/. In Planul Strategic de dezvoltare socio-economica al comunei Rosia Montana 2008-2013, la pag. 16 se prevede: crearea a 12oo locuri de munca pe parcursul etapei de constructie si aprox. 650 de locuri de munca in timpul etapei de exploatare /4/. Datele prezentate de Gold Corporation in mod obsesiv pe tot parcursul anului 2010 in media din Romania precizeaza ca Proiectul va asigura aprox.2300 locuri de munca directe pe durata constructiei minei si alte 880 pe perioada exploatarii… proiectul genereaza locuri de munca indirecte pentru alte mii de oameni… in faza de operare peste 36oo de romani vor fi bine platiti etc..etc.(Ziarul Curentul din 18 oct 2010). Fostul ministru Dan Ioan Popescu, intr-o emisiune TV afirma ca la Rosia Montana vor lucra 25000 angajati.!

– Primaria din comuna Rosia Montana va primi fonduri importante pentru bugetul ei din partea companiei investitoare.

– Externaltati pozitive: cai de transport, unele amenajari edilitare, obiective culturale etc. In lucarea Planul Strategic de dezvoltare socio-economica al Comunei Rosia Montana , la pag.25-26 sunt inventariate lucrari ce vor fi finantate de investitor, costul lor fiind de 23.727.500 dolari /4/.

– Trimiterea in somaj a personalului angajat dupa inchiderea investitiei. Acestia vor avea varsta cuprinsa intre 45-55 ani, dificil de gasit un nou loc de munca chiar in afara localitatii.

– Epuizarea zacamatului.

– Stramutarea si relocarea unei parti din populatie.

Efectele investitiei asupra mediului

Din Studiul de Impact prezentat de firma investitoare (33 volume) s-au extras, in cele ce urmeaza, unele efecte negative ale exploatarii asupra mediului care dau imaginea potentialului poluant al investitiei asa cum aceasta se va prezenta in anul 20 dupa startul lucrarilor, potential care ramane in grija statului roman sa fie gestionat pe timp infinit.

Trecut-au anii si a venit momentul inchiderii investitiei: firma pleaca, politicienii ce au promovat investitia au fost de mult uitati (personaje efemere, in spatiul politic romanesc) si, la acest moment, incercam sa facem un bilant: ce lasa in urma sa, investitia de la Rosia Montana? Pentru a gasi raspuns la intrebare redam, in continuare, date, informatii, recomandari preluate din documentatia la Studiul de Impact Rosia Montana , intocmita de beneficiar in vederea obtinerii avizelor de incepere a lucrarilor de exploatare a minereurilor de aur si argint din zona.Textul ce se reda este preluat identic, fara comentarii, din documentatia firmei, indicandu-se numarul volumului si pagina.

v Vol.7, pag. 40 : Se vor urmari Planurile de management de mediu si de aspecte sociale dupa inchiderea exploatarii si care se vor referi la: deseuri, ape si controlul eroziunii, ansamblul iazului de decantare a cianurilor, evolutia biodiversitatii din zona, interventiile in caz de avarii/incidente, consultarea si informarea publicului, urmarirea planului de dezvoltare durabila a comunitatii, ingrijirea patrimoniului cultural, monitorizarea calitatii mediului.

v Vol. 8, pag.14 : Instalatia de epurare a apelor acide de mina ramane in functie si dupa inchiderea exploatarii, folosind tratamente cu var si un sistem de tratare pasiva a efluentilor.

v Vol.8, pag.17 si 19 : In iazul de decantare se vor depune 214,90 milioane tone steril (sub forma de slam), gasit ca granulatie in intervalul 74 – 150 microni. Dupa inchiderea exploatarii, gestiunea iazului de decantare cuprinde: barajul Corna, barajul secundar de retentie din aval, bazinul de acumulare/decantare a sterilului din spatele barajului principal, bazinul de retentie secundara din spatele barajului secundar, sistemul de pompare a exfiltratiilor (ape acide de mina,etc) din bazinul secundar de retentie inapoi in iazul de decantare (bazinul principal), sistemul de tratare semipasiva a exfiltratiilor dupa inchiderea iazului principal, sistemul de canale de deversare a apelor din precipitatiile atmosferice de pe versanti, sistemul de monitorizare a ansamblului fostei exploatari, sistemul drumurilor de serviciu, sistemul de alimentare cu energie electrica, sistemul de interventie in situatii de urgenta, drumurile subterane de langa piciorul din aval al barajului si de sub bazinul de decantare al iazului principal.

v Vol. 8, pag.19 : In bazinul de retentie secundara se va amplasa pe o barja flotanta, o statie de pompe de joasa presiune.

v Vol. 8, pag.19 si 33 : In bazinul de retentie (iazul de decantare principal), volumul apei este de 12,3 milioane mc. Permeabiltatea rocii de fund permite o infiltare a apelor din bazin de 30 m in 100 ani.

v Vol. 8, pag. 87 : Scaderea pH-ului (cresterea aciditatii) apei din iazurile de decantare prin absorbtia CO2 din atmosfera, cu apele de ploi acide, favorizeaza descompunerea partiala a complecsilor metalici formati cu cianura de sodiu si formarea de acid cianhidric liber deasupra suprafetei apei, acid care se pierde, pe cale naturala, in aerul din zona.

v Vol. 8, pag.119 : In balanta acidului cianhidric, pierderile sunt astfel detaliate:6 tone se pierd, anual, in timpul procesului tehnologic, 30 tone se pierd in iazul de decantare (aprox.100 kg pe zi), acesta reprezentand un real pericol pentru viata din zona.

v Vol. 8, pag.127 : Bazinul de decantare, la inchiderea exploatarii, va contine 215 milioane tone slam ce va tine captive 500 tone ioni cian. Daca se adauga si volumul total de apa de 12,3 mil mc se ajunge la un volum total de 171,7 mil mc

v Vol. 8, pag.127 si vol.1, pag. 8 :In caz de prabusire a barajului principal (exemple recente: Poco de pe Rio Picomaya -Bolivia, Aznalcollar pe Rio Grande – Spania, Baia Mare – Romania etc ) o parte din continutul iazului va deversa in reteaua hidrografica din zona.

v Vol. 8, pag.128 si 129 : Sterilul depus in iazul de decantare are potentialul de a genera, in timp, un mediu acid pe seama continutului propriu de sulf (1 – 2%) si, ca urmare, apar ape acide cu pH ce se poate situa intre 2 si 7.

v Vol. 8, pag 136 – 137 : In fiecare an, 1 – 2% din apa din iazul de decantare se pierde prin infiltratii( cca 400 mc/zi) care se gestioneaza pentru neutralizare.

v Vol. 8, pag.177: Barajul si iazul secundar de retentie vor fi mentinute si in faza de postinchidere a Proiectului in stare de functionare pentru a prelua exfiltratiile de apa din zona si a fi tratate intr-o instalatie speciala .

v Vol. 8, pag.178 : Componentele (infrastructura de productie) care devin inutile dupa inchiderea exploatarii vor fi dezasamblate, vandute sau reciclate pe masura posibilitatilor. Materialele inerte vor putea ramane pe amplasament sau vor fi depozitate intr-un loc special amenajat.

v Vol. 8, pag.180 ; Toate deseurile periculoase, inclusiv cele ramase in depozitele temporare de depozitare pentru deseuri periculoase, vor fi transportate la un depozit autorizat.

v Vol. 8, pag.181 : Utilajele tehnologice vor fi depozitate intr-un depozit special amenajat. Toate rezervoarele, dupa denocivizare, vor fi depozitate intr-o amenajare speciala destinata acestui scop.

v Vol. 8, pag.180 – 181 : Solul contaminat poate fi indepartat in afara amplasamentului uzinii si depozitat in cadrul unei amenajari autorizate.

Intreg volumul de uleiuri, vaselina utilizata, apa de spalare si solventii vor fi colectati, trecuti prin dispozitive de separare si depozitati in rezervoare cu pereti dubli.

v Vol. 8, pag.188 – 189 : La inchiderea iazului de decantare,va ramane, in final un volum de 2,750 mil mc apa limpezita care urmeaza a fi pompata in concavitatea carierelor. In compozitia acestor ape (tabelul 2-48) sunt mentionati 66 compusi chimici diversi cu concentratii individuale de la 0,1 la 600 mg/litru. Dintre acesti compusi se mentioneaza: cianuri diverse, sulfocianuri, cianati, compusi ai fierului, cuprului, nichelului, zincului, arseniului, molibdenului, plumbului, cadmiului, strontiului etc.

v Vol. 8,pag.190 : Apa limpezita, inainte de a fi trimisa la cariera, va trebui denocivizata, deoarece contine cianuri (0,22 – 0,79 mg/litru ) in proportie de 10 pana la 50 ori mai mult decat prevede norma NTRA 001.Denocivizarea se va face printr-un procedeu ce urmeaza a fi fixat ulterior.

v Vol. 8, pag.191 : In drumul prin masa de steril si prin masa barajului pana in zona de exfiltratie, transformarile chimice ale cianurii nu pot fi prevazute, de aceea este nevoie de un sistem de tratare a exfiltratiilor pe termen lung in aval de baraj.

v Vol. 8, pag.190 – 193 : Dupa neutralizarea apelor acide, in compozitia acestora raman sulfiti solubilizati care au efect advers asupra sanatatii oamenilor si vor trebui efectuate cercetari care sa duca la stabilirea tehnologiei de tratare ,in continuare, a acestor ape.

v Vol.11, pag. 75 si 76 : Dupa inchiderea investitiei se vor construi doua celule semipasive si un iaz cu celule de epurare,una anaeroba si una aeroba si un iaz de amestec. In celulele aerobe vor fi plantate specii de trestii comune ca Typha latifolia si Phagmites australia. Criteriile de proiectare pentru un sistem pasiv de epurare vor fi stabilite mai exact in perioada probelor tehnologice.

v Vol.17, pag. 56-65,#5 Directiva Uniunii Europene privitoare la deseurile miniere (Preambul, paragraful 22) prevede ca „este necesara stabilirea unor proceduri de monitorizare si in timpul fazei de postinchidere a amenajarilor de depozitare a deseurilor. Dupa inchiderea investitiei, monitorizarea este necesara atata timp cat un anumit impact negativ asupra mediului nu poate fi exclus cu siguranta”.

v Vol.18, pag. 40 : Situatii de risc la barajul iazului de decantare (iazul Cetate) care are inaltimea la coronament de 185 m) pot apare din cauza viiturilor mari pe raul Rosia (324 mc/sec.).

v Vol.18, pag. 91: Avarii la coronamentul barajului pot avea loc doar in conditiile nerespectarii ,pe termen lung, a parametrilor de exploatare sau prin precipitatii abundente, ori la temperaturi extrem de scazute.

v Vol.18, pag. 93 si pag.129 : Alunecarea haldelor de steril (256,0 mil mc, dispusi pe 177 ha, din care vor fi folositi, partial, la umplerea a doua concavitati de mina) trebuie monitorizata continuu prin control vizual, masuratori topometrice si topografice manuale si automatizate. Gravitatea accidentelor poate fi majora. La Cornic,volumul haldei contine 46,6 mil tone steril.

v Vol.18,pag 102: Vor fi emisii permanente de acid cianhidric in aerul atmosferic din zona iazului de decantare ( suprafata acestuia este de 363,14 ha).

v Vol.18, pag.104 : Controlul calitatii apelor acide (exfiltratii) se va face in mod continuu.

v Vol.18, pag.131 : In cazul avarierii barajului de decantare se vor deversa in aval, 12.000 kg cianuri, o cantitate de steril situata intre 7,8 – 37,7 mil mc , la care se adauga si apa interstitiala in volum de 3,8 – 11,7 mii mc. Concentratia cianurilor in raurile din aval (Mures -Dunare ) poate sa se situeze intre 0,06 si 1,3 mg/litru ( la granita cu Ungaria).

v Vol.18, pag.177 : Concluzii: Analiza privind hazardurile si riscurile asociate proiectului Rosia Montana scoate in evidenta potentialul relativ ridicat de risc al viitoarelor activitati, datorate dimensiunilor sale si prezentei unor cantitati importante de substante periculoase, rezultate din folosirea a cca 12.000 tone cianura de sodiu anual in timpul exploatariii minereurilor.Utilizarea cianurii si depozitarea sterilului de procesare in iazul de decantare sunt principalii factori de risc, inclusiv impactul transfrontalier pe linia apelor curgatoare.

v Vol.32, pag. 37: Cedarea barajului principal poate fi urmarea unor fenomene seismice, cedarii fundatiei, eroziunii sau avarierii conductelor sau amenintarilor artificiale (umane).

v Vol.28 pag. 39 : Estimari preliminare ale perioadelor necesare pentru inchiderea si postinchiderea exploatarii, in cazul:

– eliminarii apei interstitiale din iazul de decantare ……….. ……….5 – 20 ani

– controlul exfiltratiilor prin corpul barajului iazului de decantare..50 – 100 ani

– umplerea cu deseuri solide a trei cariere……………………………….2 – 10 ani

– formarea haldelor de arocamente………………………………………10 ani

– programul eliberarii terenului refacut pentru folosinta publica…….. 6 – 20 ani

v Vol.29, pag.130 : Estimarea costurilor de inchidere prevede 1,252 mil USD pentru fiecare an (tratare apa, operare etc).

v Vol.13, pag.30 : In cadrul Proiectului Rosia Montana sunt prevazute urmatoarele obiective principale care vor avea un impact direct asupra peisajului:

– Carierele Cetate si Carnic…………………………………… 141,9 ha

– Haldele de steril dela Cetate si Carnic…………………………177,4 ha

– Carierele Jig si Orlea………………………………………… .63,4 ha

– Iazul de decantare principal………………………………… 363,2 ha

– Carierele de arocamente……………………………………… .15,8 ha

– Stivele de sol vegetal………………………………………… . 43,7 ha

– Barajul si iazul de colectare ape acide………………………… 10,8 ha

v Vol.13,pag.31 : Urmare a functionarii investitiei:

– Suprafata de teren neproductiv va creste de la 5% initial, la 64,4%

– Suprafata fanetelor va scadea de la 60% la 29%

– Padurile, dupa deforestare, isi vor reduce suprafata de la 17,7% la 5,6%

– Zonele carstice cresc ca suprafata de la 12% la 64,3%

Consideratiile autorilor prezentului material

Folosind datele si aprecierile specialistilor ce au intocmit documentatia necesara firmei Gold Corporation pentru a obtine avizele de mediu se pot face urmatoarele consideratii:

v Dupa inchiderea investitiei urmeaza o activitate complexa, ampla de gestionare a apelor acide, intretinerea infrastructurii iazurilor (barajelor), retelelor de colectare a apelor pluviale, scurgerilor (exfiltratilor) din iazuri si halde, monitorizarea haldelor de deseuri solide, pomparea apei limpezite din iazul principal in concavitatea unei mine, tratarea apelor acide cu continut de sulf, a apelor ce provin din apa interstitiala din iazul principal, a apei limpezite cu continut de cianuri si metale grele etc.Instalatii raman sa functioneze in sistemul de tratare a apelor pe termen nelimitat cu tot ce inseamna aceasta activitate ca: necesar de reactivi, energie electrica, retele de conducte ,deseuri de la statiile de tratare, personal de operare si de supraveghere, intretinere instalatii, retele de drumuri, laboratoare, etc.

v O entitate organizatorica trebuie infiintata si pusa in miscare pe termen nelimitat pentru gestiunea zonei dupa inchiderea minei. Bugetul anual al acestei entitati (eventual firma particulara) va trebui alimentat din fonduri bugetare pe termen nelimitat

v Investitia, dupa inchidere, prezinta un pericol real, major, amplificat de cantitatile foarte mari de steril (slam cu granulatie foarte fina, usor dispersabil in apa) ce se gasesc in iazul de decantare si anume 214,9 mil tone si care, in cazul unui accident, pot fi deversate in Mures si Dunare. Substantele toxice, periculoase continute in slam nu sunt biodegradabile, constau, in special in metale grele si derivati ai acidului cianhidric (cianati, sulfocianati etc). In cazul unui accident la iazul de decantare, vor trebui suportate consecintele poluarii tarilor riverane Dunarii, privite in perspectiva pe termen lung, responsabilitatea fiind integrala a statului roman

v Documentatia la Proiect prevede explicit un pachet de masuri ce trebuie luate ,dupa inchiderea investitiei, pentru a mari siguranta depozitelor de steril, controlul apelor cu continut toxic, stabilitate haldelor de arocamente, protectia iazului principal de decantare si a barajului in special, gestiunea corecta a apelor acide si pluviale etc. . Monitorizarea zilnica si pana pe termen nelimitat este generatoare de costuri materiale, umane, financiare, De pida, se recomanda in documentatie sa existe mijloace de interventie in caz de accidente; care sunt aceste mjloace, unde stationeaza, cine le opereaza, dupa ce schema de interventie, cu ce costuri si cu ce eficienta? Aceste mijloace trebuie sa existe continuu in zona ,tot pe termen nelimitat. Cine gestioneaza aceste mijloace si cu ce finantare pe termen nelimitat?

v Aceeasi intrebare, dar la o scara mai mica, poate fi pusa legat de mijloacele de interventie pe platforma, in activitatea curenta de supraveghere, intretinere, interventii. Ce inseamna acestea fizic si cat costa anual?

v In gestiunea ansamblului investitiei postinchidere se face trimitere, in documentatia firmei Gold Corporation, la depozitarea utilajelor, rezervoarelor, substantelor toxice, uleiurilor reziduale, solventilor, materialelor de la demolari etc, in depozite special amenajate sau in rezervoare cu pereti dubli. Unde, pe ce teren, ce dimensiuni au depozitele speciale, cine le pazeste, cat timp si, mai ales, pe banii cui se realizeaza acest obiectiv propus de firma? Cine este gestionarul acestor depozite si cine raspunde de impactul lor cu mediul inconjurator pe termen foarte lung?

v De retinut din documentatie ca investitorul nu se obliga sa demoleze toata infrastructura de productie ramasa inutila pe platforma tehnologica dupa inchiderea investitiei Ramane marturie peste veacuri a unei investitii ilogice economic pentru statul roman, periculoasa pentru mediul inconjurator la nivelul unei mari parti din suprafata tarii si cu efecte grave de ordin transfrontalier.

v Investitorul recunoaste ca mai sunt tehologii de pus la punct in domeniul gestiunii apelor poluate din zona. Sa presupunem ca va stabili, pe parcursul exploatarii unele din acestea dar, recomanda in documentati, ca cercetari se vor efectua si dupa inchiderea investitiei in functie de comportamentul chimic al apei din iazul de decantare sau a apelor neutralizate, dar nu denocivizate. Cine va efectua aceste cercetari si pe banii cui?

v O evaluare sumara a necesarului de personal de pe platforma dupa inchiderea investitiei /2/ apreciaza la 6o minimum de personal ce va fi angajat, pe timp nelimitat, pentru gestiunea lucrarilor impuse de monitorizarea si evitarea pericolelor de pe platforma. Nu au fost luat in considerare necesarul de personal pentru interventii in caz de accidente, paza armata a barajului si a altor obiective din zona, a depozitelor cu materiale toxice, personalul administrativ etc.Numai salariile celor 6o persoane pot sa reprezinte cca 720.000 USD anual, perspectiva fiind foarte lunga (probabil 100 ani sau peste).

v Cu trecerea timpului, siguranta barajului iazului de decantare si stabilitatea haldelor de steril nu se va imbunatati ci, dimpotriva, normal, logic, se va reduce. Intre factorii de risc neluati in seama in documentatia firmei Golden Corporation ar putea fi incluse si schimbarile climatice. Iazul de decantare si barajul acestuia sunt construite sa reziste la doua viituri majore de apa pluviala pe versantii din zona, luandu-se in calcul regimul pluviometric din ultimii 100 ani (vol.18 pag.20-40). Schimbarile climatice – in plina desfasurare- pot schimba modelul statistic al precipitatiilor din zona, suprasolicitand capacitate iazului de a primi o cantitate mai mare de apa decit cea calculata.

v Barajul iazului de decantare cunoaste o uzura in timp, dupa cum se poate deduce si din Declaratia Parlamentului German, din 27 octombrie 2000, prin care se interzice folosirea tehnologiei cu cianuri la extragerea aurului.Se dau, ca argumente, urmatoarele exemple de asemena accidente majore petrecute numai in ultimii 10 ani:

– Summitville – Colorado, SUA, 1993

– Harmony Mine, Africa de Sud,1994

– Manila, Filipine, 1905

– Omai, Guyana, 1995

– Homestake Mine, Africa de Sud

– Dakota, SUA, 1996

– Gold Quarry Mine- Nevada, SUA, 1997

– Kumtor, Kirghistan 1998 si 2000

– Baia Mare, Romania, 2000

– Orega-Papua, Noua Guinee (scurgeri permanente)

– Galena Creek- Montana SUA

– Western Shashone, SUA, 1997

– Yanavocha, Peru, 2000

– Bea Mountain-Montana , SUA,1998

CONSIDERATIE FINALA.

Investitia de la Rosia Montana nu este in avantajul statului roman. Romania ramane cu un zacamant pretios (printre putinele resurse ce mai apartin tarii) epuizat, un beneficiu minim va fi cheltuit inzecit pe urmatorii o suta de ani sau mai mult, pentru a gestiona dezastrul ramas dupa exploatare. Dezastrul cupr

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here