Agentia Europeana de Mediu (AEM) a publicat raportul „Climate change, impacts and vulnerability in Europe 2012” („Schimbarile climatice, impact si vulnerabilitate in Europa 2012”)*. Raportul constata inregistrarea unor temperaturi medii mai ridicate in Europa, precum si scaderea precipitatiilor in regiunile sudice si cresterea acestora in Europa de nord. Calota glaciara din Groenlanda, gheata plutitoare din regiunea Arctica si multi ghetari din intreaga Europa se topesc, stratul de zapada a scazut, iar majoritatea criosolurilor s-au incalzit.
Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de caldura, inundatiile si seceta au provocat, in ultimii ani, cresterea costurilor pagubelor pe intreg teritoriul Europei. Desi este nevoie de mai multe dovezi pentru a discerne rolul jucat de schimbarile climatice in aceasta tendinta, intensificarea activitatii umane in zone predispuse la pericole a fost un factor cheie. Se preconizeaza ca in viitor schimbarile climatice vor spori aceasta vulnerabilitate, deoarece este de asteptat ca fenomenele meteorologice extreme sa devina mai intense si frecvente. In cazul in care societatile europene nu se adapteaza, costurile pagubelor vor continua sa creasca, potrivit raportului.
Unele regiuni vor fi mai putin capabile sa se adapteze la schimbarile climatice decat altele, partial ca urmare a diferentelor economice din Europa, se mentioneaza in raport. Efectele schimbarilor climatice ar putea adanci aceste inegalitati.
Jacqueline McGlade, directorul executiv al AEM, a spus: “Schimbarile climatice reprezinta o realitate in intreaga lume, iar amploarea si rapiditatea lor sunt din ce in ce mai evidente. Acest lucru inseamna ca fiecare componenta a economiei, inclusiv gospodariile, trebuie sa se adapteze si sa reduca emisiile.“
Aspecte cheie in schimbarile climatice
– Ultimul deceniu (2002-2011) a fost cel mai cald din istorie in Europa, cu temperatura de la nivelul solului in Europa cu 1,3°C mai mare decat media de dinainte de industrializare. Diverse proiectii arata ca in Europa ar putea fi cu 2,5-4°C mai cald in ultima parte a secolului XXI, in comparatie cu media anilor 1961-1990.
– Valurile de caldura au crescut in frecventa si durata, provocand zeci de mii de decese in ultimul deceniu. Inmultirea preconizata a valurilor de caldura ar putea creste numarul de decese asociate in urmatoarele decenii, cu exceptia cazului in care societatile se vor adapta, se mentioneaza in raport. Cu toate acestea, numarul de decese asociate frigului se preconizeaza ca va scadea in multe tari.
– Cantitatea de precipitatii este in scadere in regiunile sudice si in crestere in Europa de Nord. Se preconizeaza ca aceste tendinte vor continua si ca schimbarile climatice vor face sa creasca numarul de inundatii, in special in nordul Europei, deoarece temperaturile ridicate intensifica ciclul apei.
– Scaderile debitelor raurilor par sa fi devenit mai severe si mai frecvente in Europa de sud. Se preconizeaza ca debitele minime ale raurilor vor scadea in mod semnificativ in timpul verii in sudul Europei, dar si in multe alte parti ale Europei, in mod diferit.
– Regiunea Arctica se incalzeste mai repede decat alte regiuni. In regiunea arctica s-a observat un record negativ referitor la gheata plutitoare in 2007, 2011 si 2012, reprezentand aproximativ jumatate din nivelul minim observat in anii 1980. Topirea calotei glaciare din Groenlanda s-a dublat in raport cu anii 1990, pierzand in greutate, in medie, 250 de miliarde de tone in fiecare an, intre 2005 si 2009. Ghetarii din Alpi au pierdut aproximativ doua treimi din volumul lor din 1850, iar aceste tendinte se preconizeaza ca vor continua.
– Nivelul marilor este in crestere, marind riscul de inundatii ale coastei in timpul furtunilor. Nivelul mediu global al marilor a crescut cu 1,7 mm pe an in secolul XX si cu 3 mm pe an in ultimele decenii. Proiectiile pentru viitor variaza foarte mult, dar este probabil ca, in secolul XXI, cresterea nivelului marii sa fie mai mare decat in secolul XX. Cu toate acestea, cresterea nivelului marii de-a lungul coastelor europene variaza, de exemplu, din cauza circulatiei locale a terenurilor.
– Efectele pe care incalzirea le are asupra sanatatii sunt importante, se mentioneaza in raport. Schimbarile climatice contribuie la transmiterea anumitor boli. De exemplu, acestea permit speciei de capuse Ixodes ricinus sa se inmulteasca spre nord, in timp ce incalzirea continua poate face ca unele parti ale Europei sa fie mai favorabile tantarilor si mustelor purtatoare de boli. Sezonul polenizarii este mai lung si incepe cu 10 zile mai devreme decat acum 50 de ani, lucru care afecteaza, de asemenea, sanatatea umana.
– Multe studii au masurat schimbari pe scara larga in caracteristicile plantelor si animalelor. De exemplu, plantele infloresc mai devreme in cursul anului, in timp ce fitoplanctonul si zooplanctonul de apa dulce apar, de asemenea, mai devreme. Alte animale si plante migreaza spre nord sau in zonele inalte pe masura ce habitatele lor se incalzesc. Deoarece rata de migrare a multor specii este insuficienta pentru a tine pasul cu viteza schimbarilor climatice, acestea ar putea fi in viitor impinse spre extinctie.
Desi cantitatea de apa disponibila pentru agricultura poate sa scada in sudul Europei, conditiile pentru cultura plantelor s-ar putea imbunatati in alte zone. Perioada de vegetatie pentru mai multe culturi din Europa s-a prelungit si acest lucru se preconizeaza ca va continua, alaturi de extinderea culturilor sezonului cald spre latitudini mai nordice. Cu toate acestea, este prevazuta scaderea randamentului pentru unele culturi din cauza valurilor de caldura si de seceta din Europa centrala si de sud.
– Pe masura ce temperaturile au crescut, consumul de energie pentru incalzire a scazut, de asemenea, ducand la economisirea acesteia. Cu toate acestea, acest lucru trebuie comparat cu cererea mai mare de energie pentru racire in timpul verilor mai calde.
