Slanic Prahova, o rezervatie devastata de ploi

14 Dec 2007 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

In statiunea Muntelui de Sare, prahovenii incearca sa promoveze singuri frumusetile locului si recunosc ca au avut “un mar de aur in curtea casei”, dar nu l-au pazit.

Candva, Slanicul era raiul pe pamant. Si azi, daca privesti o pagina de pe internet, afli acelasi lucru. Privesti, te bucuri, dar alegi alta destinatie. Desi e situat la numai 100 de kilometri de Bucuresti, Slanicul a devenit greu de vizitat, pentru ca trenul nu mai circula de doua luni.

Popularitatea localitatii a scazut cu timpul, din cauza dezastrelor naturale, care au provocat fisuri si au prabusit o parte a Muntelui de Sare. In plus, localnicii nu se pricep sa o promoveze.

Cea mai mare salina din Europa se afla aici. Insolitul Munte de Sare, care este, de altfel, rezervatie naturala, se afla tot aici. Iar povesti sunt la tot pasul. Cine a uitat de fascinanta poveste a grotei si a miresei inecate in apele sarate?

Grota Miresei, doar un ciot

Din pacate, din Grota Miresei n-a mai ramas decat un colt, iar Muntele de Sare se topeste mereu, aproape vazand cu ochii. Unii spun ca arata mai bine “sub pamant decat la suprafata”. Unul dintre ei, Chipesiu Florinel, director tehnic al Salinei Slanic Prahova, e sceptic. Munceste de ani de zile pentru extractia sarii si traieste in orasul cu cea mai vestita salina din Europa.

Cu toate astea – spune el – “nu exista un dialog cu Primaria orasului Slanic”, ca sa mai fie schimbat ceva. Curtea in care se afla intrarea in salina are un aer dezordonat si neprimitor si este evident ca ar trebui reamenajata. “Dar in mina ati fost?”, ma intreaba el deodata. “De mult, dar a trecut timp de atunci”… “Pacat, e impresionant…”, imi spune si brusc se insenineaza.

Mina Unirea, mandria Slanicului

Accesul in salina cu o suprafata de trei milioane de metri patrati se face intr-un minut si 40 secunde, cu ajutorul unui batran lift din metal, o colivie practic. Aici se afla “vechea mina” de unde s-a extras sarea pana in 1970, cand lucrarile s-au mutat in mina Victoria. Asa a si devenit cunoscuta localitatea, datorita zacamantului de sare care se exploateaza de peste trei secole.

Mai exact, din 1689 au functionat 20 de exploatari de sare: doua ocne in vremea Cantacuzinilor, noua ocne in perioada fanariota, sapte ocne si mine in perioada moderna si doua mine in perioada actuala. Relatiile economice si politice ale provinciilor romanesti cu tarile vecine au fost influentate de zacamintele saline, care au reprezentat mult timp singura sursa de sare din Balcani.

Prima mina s-a deschis in anul 1688 pe Valea Verde, iar intre anii 1689 si 1691, spatarul Mihai Cantacuzino a deschis si exploatarile de la Baia Baciului. In anul 1713, el doneaza mosia sa din Slanic impreuna cu ocnele de sare Manastirii Coltea din Bucuresti. Din 1912, s-a introdus iluminatul electric in mina Mihai, iar din 1931, metoda de exploatare s-a perfectionat.

Au fost, adica, eliminate operatiile manuale de taiere si detasare a brazdelor, iar tehnicile de extragere a sarii au evoluat cu timpul, trecandu-se, in final, la metoda de exploatare cu camere mici si pilieri patrati, cu planseu de siguranta intre etaje. Lucrarile de exploatare s-au incheiat in 1943, cand s-a trecut la una noua, sub minele Mihai si Carol, care s-a numit Unirea.

Taramul minunilor terapeutice

Tot aici, la o temperatura de 12 grade Celsius, la 210 metri adancime, se afla sanatoriul, un mediu prielnic tratamentului bolilor respiratorii precum astmul bronsic, bronsitele, rinitele si sinuzitele. Terapia se bazeaza pe stimularea respiratiei prin miscare si pe efectele antiinflamator, bronhodilatator si de calmare a tusei, pe care le are aerul ionizat din salina.

Curele sunt recomandate persoanelor cu varste cuprinse intre 2 si 60 de ani si au eficienta daca sunt repetate periodic. Dar nu numai sanatoriul este un loc de vindecare si recuperare. Slanic este extraordinar de ofertant in materie de spatii de terapie cu ajutorul resurselor naturale. Foarte importante in profilaxia bolilor reumatismale sunt izvoarele cu apa minerala, ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului, utilizate inca din 1885, cand statiunea a inceput sa se dezvolte, si lacurile Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde, cu concentratie mare de sare.

Izvoarele sunt benefice starilor posttraumatismale, bolnavilor care acuza maladii ale sistemului nervos periferic, bolilor ginecologice, dermatologice si celor vasculare. O alta metoda de tratament este cea cu namol cald, recomandat, in general, afectiunilor ginecologice.

Cine a topit Muntele de Sare?

Dar dintre toate minunile, cea mai mare o reprezinta Muntele de Sare. In timp insa, masivul a suferit o eroziune lenta, din cauza precipitatiilor, micsorand volumul exterior si largind cavitatea interioara.
Localnicii au parerile im-partite. “Autoritatea e de vina ca nu s-a luat nicio masura”, ne asigura Radu Ion, 66 de ani. “Trebuia stropit cu o solutie care sa protejeze muntele de actiunea ploilor. Asta e oras? Uitati ce sosele avem. Au bagat o conducta de apa cu doi ani in urma si acum o schimba, ca nu e buna. Se munceste a doua oara la ea. Ca avem probleme cu apa.

“Altii cred ca firma Valdor, proprietara terenurilor pe care se afla Baia Baciului, Baia Rosie, a Hotelului Slanic si a Restaurantului Orizont, ar trebui sa se implice mai mult. Iar altii, dimpotriva, ca, daca nu era Valdor, s-ar fi ales praful de turismul din Slanic. Pe urma – si aici toata lumea e unanim de acord – nu te poti impotrivi naturii. In primul rand, cutremurul din 4 martie 1977, care a afectat muntele, creand fisuri mai ales pe latura sa estica; la fel a avut de suferit si tunelul de acces.

Salina a incercat sa opreasca fenomenul de fisurare a aflorimentului (n.r. – loc unde apar la suprafata pamantului rocile sau mineralele, datorita eroziunii sau descoperirii lor artificiale), prin turnarea unor stalpi de beton in sare si prin montarea unor ancore cu cabluri de otel, dar metoda nu a fost eficienta. In 28 mai 1993, a avut loc o prabusire a laturii sud-vestice a Muntelui de Sare, iar in 20 iunie 1999, in urma unor precipitatii abundente, s-a produs o noua prabusire, masiva de data aceasta, a laturii sudice si estice a muntelui.

Banii vin de la particulari

Norocul le-a suras sla-nicenilor cand firma Valdor a inceput sa investeasca in amenajarea obiectivelor turistice. Locuitorii si-ar dori, totusi, mai multa consecventa, pentru ca nu toate zonele sunt tratate cu aceeasi atentie.

Asa este situatia Baii

Verzi, despre care oamenii spun ca nu-i intereseaza daca tine de Primaria Slanicului sau de Valdor, important e sa constituie un punct de atractie. Manolescu Liliana, director de statiune in cadrul grupului Valdor, crede si ea ca “Slanicul trebuie promovat cu tot ceea ce are el”, dar ca nimeni nu este vinovat, de exemplu, ca Muntele de Sare s-a topit din cauza ploilor.

“Daca ar depinde de noi sa refacem situatia, muntele ar fi fost si ce a fost acum 20 de ani. Este ca si cum am fi avut un mar de aur in curte si nu l-am fi ingrijit. E un fenomen regretabil, iar pentru noi este dureros ca s-a pierdut asa ceva. Au fost proiecte la nivel guvernamental care au vizat acoperirea muntelui, atat pe vremea lui Ceausescu, cat si dupa. Dar mai intereseaza pe cineva ca muntele s-a daramat acum zece ani? Ar trebui, mai bine, sa-i intereseze pe oameni ca salina este unica sau ca baza de tratament este inedita.”

“Un muzeu bun, pe bani putini”

La Muzeul Sarii ne-au in-tampinat, bucurosi de oaspeti, muzeograful Liviu Vintila si Cojocaru Maria, supraveghetoare. “Suntem un muzeu bun, cu bani putini”, ne spune femeia cu mandrie, adaugand ca locul nu apartine nici de Valdor, nici de primarie, nici de Salina.

“Noi suntem cultura si tinem de cultura”, doar ca… adauga timid cei doi, in cor, – “avem nevoie de un grup sanitar. Stiti, pe aici vin tot timpul scolari…”

Rezervatie naturala, din 1954

Slanicul e atestat documentar in 1532, apoi in 1685, cand spatarul Mihai Cantacuzino a cumparat jumatate din mosia Slanic pentru a deschide ocne. Complexul Baia Baciului este format din Muntele de Sare, cu Grota Miresei si Baia Miresei, Lacul Mare (Baia Baciului) si Baia Porcilor ce contine namol terapeutic.

Zona a fost declarata rezervatie geologica si geomorfologica in 1954, suprafata ariei protejate fiind de doua hectare, principala atractie reprezentand-o muntele neacoperit de sare. Masivul se gaseste in intravilanul orasului Slanic, cu intrarea pe strada Baia Baciului, la baza capatului sud-estic al interfluviului Podul Lungasului, ce pleaca din culmea Giurcani, pe dreapta raului Slanic, la aproximativ 850 de metri de artera principala care strabate orasul.

Oamenii regreta cel mai mult ca Lacul Baciului a secat, desi strandul a primit multe “ingrijiri”

Apa potabila este tulbure, cea din lacuri e putina

Numele de Grota Miresei a aparut dupa anul 1920, cand, la patru zile dupa nunta, o localnica s-a sinucis, aruncandu-se din varful Muntelui de Sare. Din Grota Miresei – formata in 1914, prin prabusirea unei mine de sare – a ramas lacul.

Langa el, se afla Lacul Baciului, hipersalinic, cu o concentratie de 300%. Strandul de la Baia Baciului a fost reamenajat de firma Valdor, insa unii localnici sunt nemultumiti ca a secat. Baia Rosie, aflata tot in proprietatea Valdor, va fi si ea amenajata de anul viitor, ne asigura Elena Stanica, ghidul din partea grupului Valdor. Baia Verde, care tine de primarie, se afla insa in incertitudine.

“Sa speram ca va fi ame-najata pana la urma”, conchide directorul tehnic al Salinei, Chipesiu Florinel, dupa ce il instiintam ca – am fost anuntati telefonic de chiar domnul primar – Primaria Slanicului tocmai a intrat in posesia unor fonduri PHARE destinate refacerii acestor zone turistice speciale. Cum va fi refacuta insa calitatea apei potabile?

Pentru ca apa e o problema majora in Slanic, chiar si cea de la chiuveta. “Daca ploua afara si e noroi, asa vine si la robinet. Daca e limpede si se vede pastravul in ea, asa arata si acasa”, incearca sa ne convinga Radu Ion de gravitatea situatiei.

Sursa: Adevarul

Pentru mai multe informatii despre calitatea apei, eroziune, extragere, fonduri phare, grota, muzeu, phare, resurse naturale, rezervatii naturale, salina, terapie, vindecare, zone turistice, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.