Trei firme austriece taie paduri de un miliard de euro pe an

Trei firme austriece taie paduri de un miliard de euro pe an

Trei firme austriece taie paduri de un miliard de euro pe an

Schweighofer, Kronospan si Egger, companii austriece de prelucrare a lemnului, au avut anul trecut o cifra de afaceri cumulata de 1 mld. euro, dubla comparativ cu 2009. 

Schweighofer, Kronospan si Egger, companii austriece care controleaza prelucrarea lemnului din Romania, au ajuns in 2013 la afaceri cumulate de 1 mld. euro din vanzarea de cherestea si alte produse din lemn, din care mai bine de jumatate merge la export.Productia de cherestea in 2013 a fost de circa 5 milioane de metri cubi, fata de 1,4 mil. metri cubi in 2000.

Schweighofer a avut o cifra de afaceri de 470 mil. euro si un profit de aproape 100 mil. euro anul trecut, rulajul Kronospan Sebes este de aproximativ un sfert de miliard de euro cu pierderi de 0,3 mil. euro (in 2012), iar Egger a facut anul trecut afaceri de 209 mil. euro cu un profit de 14 mil. euro (in 2013).

Cele trei companii cumpara lemn de la Romsilva si alti proprietari de paduri si fabrica cherestea, PAL (placi aglomerate din lemn) sau alte placi pe care le vand catre producatorii de mobila sau la export. Puterea lor este atat de mare incat au fost acuzati si de controlul preturilor in 2005.

„Din cauza firmelor mari care au productivitate mare, realizeaza noi investitii si iau masa lemnoasa ca sa o exporte, pretul lemnului cres­te foarte mult, iar fabricile de mobila devin necompetitive“, a spus Aurica Sereny, prese­din­tele Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR).

Ea a aratat ca de la inceputul anului pretul lemnului a crescut cu 30-40%, iar cel al mobilei cu maximum 2-3%.

In industria mobilei, marjele medii de profit ale companiilor sunt de 2-4%, arata Sereny, iar multe societati sunt pe pierdere.

Lipsa materiei prime este resimtita si de mai micii intreprinzatori, cum ar fi motii din Muntii Apuseni. „Lumea este nemultumita pentru ca firmele mari din domeniu cumpara cantitatile mari de lemn scoase la vanzare de Romsilva, astfel ca pentru locuitorii care nu isi permit aceste cantitati nu mai exista suficienta materie prima“, a spus Marin Virciu, primar al comunei Girda de Sus.

Girda de Sus este o comuna din judetul Alba (Transilvania) cu aproape 2.000 de locuitori, unde au existat proteste la inceputul anului impotriva exploatarii masive a lemnului.

In judetul Alba sunt localizate doua dintre cele mai mari companii din domeniu, Holzin­dustrie Schweighofer si Kronospan, ambele austriece.

Marin Virciu a precizat ca prelucrarea lem­nului este una dintre activitatile de baza pentru motii din Muntii Apuseni, care realizeaza diferite obiecte (cazi pentru prune, tocitori, cherestea), pe care le vand mai departe pentru a realiza venituri.

Holzindustrie Schweighofer, una dintre cele mai profitabile com­panii din economia romaneasca, care opereaza unitatile de prelucrare a lemnului de la Radauti (Suceava), Sebes (Alba) si Siret (Suceava), a inregistrat anul trecut un profit mai mare cu 26% comparativ cu 2012.

Fabricile Schweighofer sunt axate pe productia de cherestea, o forma primara de prelucrare a lemnului (urmatoarea dupa busteni) care gene­reaza putina valoare adaugata, iar mare parte din productie ia calea ex­por­tului. In ultimii cinci ani, austriecii au realizat profituri cumulate de 340 mil. euro din industria de prelucrare a lemnului, situandu-se in top zece cele mai profitabile companii din Ro­mania. „Industria lemnului are po­tential mare si ar trebui sa fie atractiva pentru investitori (…) Exista posibi­litatea sa existe o structura a costurilor deosebita. Se stie ca in Romania costurile cu forta de munca sunt mai reduse sau pot exista si alti factori care fac structura avantajoasa. O astfel de structura de costuri nu are cum sa supravietuiasca mult timp de­oa­rece devine atractiva si pentru altii“, spune economistul Aurelian Dochia.


Cifra de afaceri a Holzindustrie Schweighofer, companie controlata de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, a sarit de 470 mil. euro in 2013, cel mai bun rezultat din industria de prelucrare a lemnului.

Schweighofer a urcat pe prima pozitie in topul celor mai jucatori din industria de prelucrare a lemnului in 2010, depasind Romsilva, regia na­tionala care administreaza padurile de­tinute de stat si care realizeaza ve­nituri din vanzarea lemnului. Rom­silva, care foloseste un model de busi­ness cu un grad si mai redus de pre­lucrare (vanzarea de lemn direct din padure), a avut anul trecut o marja de profit de aproape 5%, iar in ultimii cinci ani profitul net cumulat al com­paniei a fost de aproape 39 mil. euro.

Holzindustrie Schweighofer SRL este cea mai mare dintre companiile lui Gerald Schweighofer din Romania care mai are operatiuni de productie la Comanesti (pentru magazinele de tip do-it-yourself, DIY), dar detine si 16.000 de hectare de paduri (potrivit ultimelor date disponibile), precum si businessuri in sectorul energetic si in productia de vascoza. La nivel de grup, cifra de afaceri bugetata pentru acest an este de 550 mil. euro, cu 8% mai mult fata de 2013.

Reprezentantii companiei nu au facut niciun comentariu pe marginea intrebarilor ZF pana la inchiderea editiei.

Austriecii de la Schweighofer au investit peste 600 mil. euro in Romania incepand cu 2002, iar acum au in derulare un alt proiect de 150 mil. euro in localitatea Reci (judetul Covasna), o investitie con­troversata care s-a lovit de opo­zi­tia localnicilor. Modelul pe care Schweighofer il foloseste pe plan local este pus sub semnul intrebarii de auto­ritati, iar recent Valeriu Zgonea, pre­se­dintele Camerei Deputatilor, a avut o pozitie dura vizavi de acesta. „Acest model (al Schweighofer – n.red.) nu-l reco­mand pentru ca a generat nemultu­mirea intreprinde­rilor mici si mijlocii si pierderea locurilor de munca. Nu a generat valoare adau­gata pentru dumnea­voastra si nu este un angajator atat de puternic pe cat ar trebui sa fie o companie atat de mare si a omorat tot ce inseamna intre­prinderi mici si mijlocii“, a spus Zgonea, citat de Mediafax, referindu-se la situatia din judetul Suceava.

Presedintele Camerei Deputatilor a adaugat ca in cazul Schweighofer s-au dat garantii de stat pentru zece ani si nu este un model de succes, iar daca e nevoie de o comisie de ancheta pentru a se cerceta ce s-a intamplat in zona, va sustine demersul.

Exporturile de cherestea, produs cu un grad de prelucrare de trei ori mai mare comparativ cu al bustenilor, au fost de 670 mil. euro in primele 11 luni ale anului 2013. Mobila, produs cu un grad de pre­lucrare cel putin 20 de ori mai mare comparativ cu bus­tenii, a generat exporturi de 1,5 mld. euro in primele 11 luni ale lui 2013.

Economistul Aurelian Dochia atrage atentia ca exista o discrepanta foarte mare in sectorul de prelucrare a lemnului, in sensul ca se exporta produse cu valoare adaugata redusa, cand de fapt ar trebui sa se exporte mobila sau alte piese cu un grad mai mare de inovatie.

Dochia arata ca economia romaneasca se confrunta de zeci de ani cu aceasta problema in industriile prelucratoare.

„Castigurile sunt la baza piramidei“, adauga Dochia, care arata ca la varful piramidei sunt produse care inglobeaza un grad ridicat de inovatie, si unde Romania are un minus.

Pe masura ce marile companii din industria de prelucrare a lemnului si-au consolidat pozitiile prin investitii mari crescandu-si capacitatile de productie, au avut nevoie de tot mai multa materie prima, astfel ca in­dustria mobilei sau micii intre­prin­zatori incep sa se confrunte cu probleme de aprovizionare.

La nivel european, Romania se afla pe locul 13% din punctul de vedere al gradului de impadurire, cu 5,1% sub media europeana de 32,4%.

Dintr-un raport al Curtii de Conturi reiese ca in Romania se exploateaza zilnic, in medie, 41 de hectare de padure, din care o mare parte o reprezinta taierile nelegale si furturile din padurile statului. In aceste conditii, in intervalul 1990-2011 s-au taiat ilegal peste 80 milioane de metri cubi de lemn (care se intind pe o suprafata de 366.000 de hectare), care pot fi evaluate la peste 5 mld. euro (la un pret minim de 70 de euro pe metrul cub, potrivit Curtii de Conturi).



27 Mai 2014 - Sursa: Ziarul Financiar



Articole recente:
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
Colectare Deseuri
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016
Protectia Mediului
Alimentatie
16 februarie 2016
Energie regenerabila
16 februarie 2016
Biodiversitate
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
16 februarie 2016
Biodiversitate
Acvila țipătoare Arlie se întoarce în Brașov. Vine din Namibia și parcurge 25.000 de kilometri
16 februarie 2016
Sanatate
Cum sa-ti prepari pasta de dinti BIO acasa
16 februarie 2016
Stop Abandonului
Masini ecologice
16 februarie 2016
Case Pasive
A stat 10 ani in India si a venit in Moldova cu ideea unei case ecologice: O locuinta din paie
15 februarie 2016
Alimentatie
Ministrul Agriculturii: O parte dintre produsele pe care le consumam sunt otravite
14 februarie 2016
Controlul poluarii
Peste 5,5 milioane de decese premature, cauzate de poluarea aerului în 2013
14 februarie 2016