Turbinele eoliene din statiunea Paltinis-Sibiu

0
70
Turbinele eoliene din statiunea Paltinis-Sibiu
Turbinele eoliene din statiunea Paltinis-Sibiu

La invitatia si in organizarea clubului montan „Amicii Muntilor” din Sibiu, a avut loc o dezbatere publica legata de intentia implementarii de catre S.C. SIFEE WIND ENERGY din Sibiu, a proiectului „CONSTRUIRE PARC ENERGETIC EOLIAN, AMENAJARE CALE DE ACCES, AMPLASARE POST TRAFO, PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI CRISTIAN SI RĂSINARI” din Jud Sibiu si consecintele acestui proiect asupra statiunii Paltinis si a zonei montane inconjuratoare.

In afara de membrii clubului organizator au participat reprezentantii „Societatii Carpatine Ardelene a Turistilor” – sectiunea Sibiu, ai „Forului Montan din Romania” si un numar mare de iubitori ai drumetiei si schiului, din generatiile mai vechi si mai noi de oameni de munte din Sibiu, ingrijorati cu totii de viitorul sumbru ce se prefigureaza pentru Paltinis, pentru Masivul Cindrel si in general pentru Muntii dintre Olt si Jiu, grupa in care mai intra masivele Sureanu, Parang, Lotru (Steflesti), Latorita si Capatana, un grup montan interesant, care, impreuna cu Muntii Apuseni si Obcinele Bucovinei, prezinta posibilitati deosebite de organizare moderna si eficienta a turismului.

– In deschiderea lucrarilor Dl. Arh. Urbanist Constantin Voiciulescu – Seful de proiect al Planului Urbanistic General al Statiunii Paltinis – Sibiu editia 1996, a prezentat, in mare, posibilitatile de dezvoltare turistica normala a statiunii, accentuand calitatile climatice, cele de amplasament si cele de infrastructura ale masivului si ale statiunii, care, cu toate marile avantaje fata de alte centre similare din Tara, nu a beneficiat de zeci de ani de atentia primariei Sibiului, administratorul oficial al statiunii incepand din anii ’70 si nici de conducerile succesive ale Consiliului Judetean Sibiu.

Au fost trecute in revista lucrarile importante de drumuri efectuate in perioada anilor ’70, cand Paltinisul a fost racordat la vaile Stezii, Raului Mare, a Cibinului si vaii Frumoasei, care asigura deschiderea spre soseaua modernizata din Valea Sebesului, cu legaturile ei importante la Cugir, Petrosani, Novaci (prin Drumul Regelui) si la Voineasa sau Brezoi.

S-a subliniat faptul ca intreaga aceasta zestre de drumuri actuale, create majoritar pe vechi trasee pastorale ale oierilor din satele Marginimii Sibiului, poate fi amplificata prin drumurile forestiere, comunale si de exploatare existente, formand astfel o schema aproape unica in Carpati, creata parca special pentru turismul cu bicicleta, motocicleta si autoturismul, care in timp de vara deschide perspective turistice si economice generoase pentru reteaua de hotele, pensiuni si cabane din zona.

S-au prezentat posibilitatile foarte promitatoare existente in Masivul Cindrel pentru dezvoltarea unor ample domenii de practicare a schiului alpin, sportul care aduce azi multimi de iubitori pe crestele tuturor muntilor lumii.

Intr-o prima etapa in zona noastra se contureaza posibilitatile dezvoltarii a 3 centre importante: Paltinis, Crint si Prejba, care vor antrena pentru organizare si deservire majoritatea satelor si comunelor Marginimii Sibiului, de la Boita pana la Jina.

Un loc special in aceasta etapa ii revine Paltinisului, care pe langa partiile de schi existente din zona Platos si Oncesti, are o rezerva valoroasa in zona varfurilor Batrana (1912 m) si Surdu (Besineu 1963 m) care se preteaza perfect pentru ceeace se cheama azi „un stadion de zapada”, cu cca 13 partii de schi alpin, cu plecari de pe cele doua varfuri citate si sosiri in vaile Danesei si Cotorastilor, insumand cca. 18 km. Marele atu al acestui domeniu schiabil este situarea intr-o zona dispusa intre 1960 m si 1200 m altitudine, deci o diferenta de nivel de cca. 700 m, calitati rar intalnite in lantul Carpatic, fara a mai vorbi de avantajele apropierii de Sibiu, cu toate posibilitatile de circulatie existente in municipiu.

S-a subliniat faptul ca, avand la baza aceste avantaje, Paltinisul ar fi putut iesi de mult din anonimat, daca ar fi beneficiat de mai multa atentie si insistenta, statiunea avand mari posibilitati de a se situa pe un loc de frunte in ierarhia nationala a domeniului.

Din pacate Paltinisul nu a avut sansa de a intra pe agenda de prioritati a conducatorilor Sibiului de multa vreme, iar echipele actuale de la municipiu si judet, cu toate ca au problema dezvoltarii statiunii inclusa in planurile lor strategice si de viitor, au lasat sa treaca multi ani fara nici o actiune concreta, in afara demararii recente a unui nou Studiu Urbanistic de Zona, din nou o faza de inceput, pentru ca Planul Urbanistic General din 1996 a fost lasat in depozit pana a iesit din valabilitate, lasand cale libera abaterilor urbanistice bazate de Planuri Zonale realizate intre timp, care au permis extinderea statiunii in aval, pe drumul Rasinarului, pana sub Vf. Valare, fapt ce aduce mari prejudicii economice si de echipare tehnica a statiunii, a localitatilor de la poalele muntelui si, in ultima analiza, a municipiului Sibiu.

Ca si cum aceste necazuri nu erau de ajuns pentru batranul si oropsitul Paltinis, i s-a pregatit o noua si cumplita „placere” – promovarea proiectului realizarii unui „parc eolian” pe Vf. Batrana si Surdu (Besineu), din imediata vecinatate a statiunii.

Dupa ce a devenit cunoscut abia din momentul solicitarii avizului de la Agentia de Mediu Sibiu, care e obligata prin lege sa anunte public orice investitie, s-a aflat ca este vorba de implantarea a 29 de turbine eoliene, a unei mari statii de transformare, a 14 km de drumuri pentru intretinerea turbinelor, de un tronson de cca. 5 km pentru traseul unei linii electrice subterane de transport a energiei realizate, pana in Valea Sadului, precum si a pregatirii traseului de acces a pieselor componente ale turbinelor care pleaca din comuna Cristian, parcurge un drum de camp pana in zona paraului Marajdiei, urca pe un traseu existent pana in zona seii Calugarului, continua pe drumul clasic catre Paltinis pe Valare, intra in statiune pana in apropiere de cabana Soimii, traverseaza partia de schi din Oncesti, urmeaza, in amonte, drumul forestier ce face legatura Paltinis – Gatul Berbecului pana in Poiana Muncelului, de unde o apuca pe poteca mare a Cindrelului pana in zona Batrana !

Daca te iei dupa incantarea proiectantilor si mai ales a evaluatorului de mediu, care semneaza Studiul de evaluare adecvata de mediu, un document care ar trebui sa lamureasca corect Agentia de Mediu in legatura cu impactul lucrarii asupra terenului amplasamentului si a imprejurimilor acestora, din punct de vedre a biodiversitatii si a protectiei mediului, ai zice ca totul e numai „lapte si miere” si ca muntii nostri nu au nici o valoare fara aceasta „bomboana pe coliva”, care este parcul de turbine eoliene!

Din pacate lucrurile stau mult mai prost, atat pentru munti, cat si pentru statiune !

– De la primul element care trebuie analizat, „amplasarea”, se constata ca cele 29 de mori de vant sunt imprastiate pe cei doi munti Batrana si Surdu (Besineu) exact pe suprafetele de creasta, coborand spre vest, atat pana la coama Armasarului cat si pana la pornirea vaii Surdului, suprapunandu-se astfel cu nonsalanta exact peste zonele cele mai importante ale domeniului schiabil Batrana – Surdu (Besineu), prevazute atat in Planul Urbanistic din 1996, cat si in Studiile Urbanistice recente, efectuate la comanda Consiliului Judetean Sibiu.

Daca s-ar executa aceasta propunere Paltinisul poate sa-si ia adio de la orice ganduri de a intra candva in randul zonelor de schi valoroase din Tara punctul de plecare a partiilor putand fi facut doar din Poiana Gaujoara, fapt ce duce la pierderea a cca. 250 m diferenta de nivel, din cele mai bune partii posibile in zona, ceea ce reprezinta o pierdere ireparabila.

Este important de aratat faptul ca o turbina eoliana, ca cele propuse, are 150 m inaltime (de doua ori cat turnul Bisericii Evanghelice din Sibiu) si o latime de 100 m, (cat latura lunga a unui teren de fotbal), fapt care transforma aceasta instalatie intr-un urias, pe langa care muntii, brazii si oamenii, par niste furnici.

In cadrul Studiului de evaluare adecvata se vorbeste pe larg despre impactul redus fata de biodiversitate si protectia mediului, analizandu-se situatia faunei si a florei (fapt puternic criticat in obiectiunile proiectului), dar nu se „sufla” nici o vorbulita despre impactul asupra peisajului.

Peisajul, aceasta importanta componenta a conditiilor generale de mediu, care de vre-o 10-15 ani si-a cucerit un loc mereu mai important in analizele de specialitate, joaca si in cazul nostru un rol capital. In cadrul documentelor internationale peisajul este desemnat ca o parte din teritoriu avand elemente specifice, recunoscute ca atare de locuitorii zonei, care trebuie pastrat cat mai putin alterat, iar in cazul unor abateri de la acest principiu fiind necesara o reparare atenta a daunelor.

In cazul nostru, prin alterarea peisajului si impreuna cu el si a statiunii, toti proprietarii de pensiuni, hoteluri, partii si instalatii de transport pe cablu etc…, risca sa-si vada investitiile duse pe apa Sambetei, cand pe cele mai vizibile coame ale muntilor din apropiere apare armata de imense brate rotitoare, cine va mai veni sa se odihneasca, sa faca drumetie, sau iarna schi, intr-o asemenea ambianta.

Datorita ingemanarii coamelor celor 6 masive ale muntilor dintre Olt si Jiu, acceptarea unui asemenea implant ca turbinele, duce la stricarea peisajului, pe langa cel al masivului de amplasare, a inca cel putin unui masiv vecin, distantele dintre coamele principale fiind relativ reduse la 5-10 km.

In urma analizei legislatiei in vigoare se constata ca in jurisprudenta noastra exista cel putin 8 documente internationale la care Romania este parte, care sunt, prin ratificare, legi pe deplin valabile, ce trebuie sa fie respectate si nu rastalmacite.

Proiectul SIFEE Sibiu sustine ca realizarea parcului eolian nu va afecta terenul de amplasare! Ne pare rau, dar pe un cerc cu diametrul de vreo 24 m unde a fost distrusa vegetatia originala, cu toata grija reinierbarii, la altitudinea la care sunt amplasate turbinele nu va mai arata niciodata ca solul original.

In plus, amplasarea statiei de transformare aduce schimbari drastice perimetrului ocupat de instalatii, el va fi desigur imprejmuit, formand un volum de stalpi, transformatori si conductori, total strain de regimul initial al zonei.

Un alt mare neajuns al proiectului analizat este poluarea fonica produsa de turbine, recunoscuta pana si de evaluator, care se ridica la 107 dB, depasind cu cca. 200% norma admisa de 50 dB.

Pe scurt, avem de a face cu o zona eminamente industriala, strivitoare ca dimensiuni, ce se doreste a fi imbulzita intr-un peisaj mirific reprezentativ al masivului Cindrel, intr-o arie de mare valoare turistica si sportiva a statiunii Paltinis.

Din experienta tarilor alpine, unde in statiuni care se respecta nu exista nici urma de turbine eoliene, o asemenea imbinare intre o zona turistica si una industriala nu e de conceput. Cel mai graitor exemplu este Austria, care si-a dispus parcurile eoliene la granita cu Ungaria si Cehia, prezervandu-si cu grija landurile cu zone montane, care scot bani frumosi din turism si sport.

– Traseele drumurilor de legatura intre comuna Cristian si zona Batranei sunt departe de a fi simple cai de acces spre si dinspre santier. Datorita tipurilor speciale de autovehicule cu lungime intre 20 si 54 m, traseele acestor drumuri, mai ales zona serpentinelor de la Valea Marajdiei la Calugarul, cateva curbe din zona Cantonului si tronsonul de drum forestier de la Paltinis la Poiana Muncelului vor fi obiectul unor schimbari dramatice: taieri de tufisuri si arbori, latiri de curbe, ciopliri de boturi de deal etc., vor fi lucrari ce vor afecta profund caracterul actual placut si original al acestor itinerarii, fiind de fapt vorba, ca si pe amplasamentul turbinelor, de un adevarat genocid ecologic, care nu-si gaseste nici o justificare in necesitatea si eficienta lucrarii in sine.

Aceleasi consecinte dezastruoase pandesc si frumoasele poteci de coborare spre Valea Sadului pe care se doreste asezarea cablului, pentru transportul energiei produse.

Cum proiectantul mentioneaza ca durata de exploatare a parcului e de maxim 30 de ani la expirarea acestui termen, ranile produse pamantului si vegetatiei nu vor apuca sa dispara.

Tinand seama de toate aceste realitati, consideram ca lucrarea propusa trebuie analizata mult mai serios si mai nepartinitor sub aspectul afectarii mediului si ca organele investite cu calitatea de a aprecia aceste elemente sa mearga pe varianta unui aviz negativ, care ar opri in fasa o mare eroare economica, ecologica si de dezvoltare sanatoasa a statiunii Paltinis.

– Dl. Prof. Corneliu BUCUR, in cuvantul sau, in calitate de reprezentant in judetul Sibiu a Forumului Montan din Romania, prezidat de Prof. Radu REY, considera ca in pozitia generala a factorilor de conducere sibieni exista o doza importanta de auto apreciere care in situatii mai deosebite isi arata carentele.

In cazul in discutie, intentia de montare a parcului eolian din Paltinis, normal ar fi fost ca Primaria Sibiului sa fie prima institutie care sa ceara oprirea unor asemenea tentative nocive, ce aduce grave prejudicii zonei Paltinisului si prin aceasta si Sibiului.

O alta problema analizata este lipsa de perspectiva a autoritatilor sibiene fata de Paltinis. Daca a existat un plan de dezvoltare acceptat, el ar fi trebuit aplicat consecvent intr-o proportie cat mai importanta, doar astfel putandu-se ajunge al rezultate serioase in evolutia urbanistica, economica si culturala a localitatilor.

Analizand mai in profunzime problema turbinelor se considera ca si primarii celor doua comune – Rasinari si Cristian – nu au nici o justificare in sustinerea proiectului eolienelor, comunele lor fiind angajate prin acte scrise in sustinerea prevederilor corecte aferente Planului Urbanistic General din 1996.

In incheiere este de parere ca in urma analizelor efectuate pana in prezent si a largii pareri negative exprimata de populatie fata de initiativa eolienelor, este momentul ca discutiile sa fie purtate direct cu factorii de decizie, aceasta fiind calea cea mai sigura de rezolvare corecta a problemelor.

– Dl. avocat Gabriel DEJEU, in calitatea sa de vechi om de munte sibian, apreciaza ca statul roman are o sarcina dificila in a coordona si solutiona toate directivele primite de la Uniunea Europeana, in diverse domenii de activitate.

In momentul de fata, energia a devenit o problema spinoasa a tuturor statelor lumii, rezolvarea ei fiind cheia pentru evolutiile prezente si viitoare. In legatura cu aceasta, varianta implementarii turbinelor eoliene constituie o posibila solutie, de care trebuie sa se tina seama. Autoritatile romane trebuie sa caute solutii pentru energia necesara Tarii, acesta fiind punctul de plecare a politicilor in domeniu.

Alegerea de catre investitor a amplasamentului in zona Statiunii Paltinis, justificata de tendinta generala, trebuie insa analizata atent in legatura cu posibilitatile de dezvoltare a statiunii si a municipiului Sibiu.

Sibiul se prezinta ca un centru urban a carui viitor se leaga intr-o oarecare masura de activitatile economice, dar mai cu seama de cele culturale si in mod special de posibilitatile de dezvoltare a turismului, cel legat de prezenta lacurilor sarate de la Ocna Sibiului si cel legat de zona montana a masivului Cindrel.

Ca o consecinta, orasul ar trebui sa urmareasca atent evolutia celor doua zone turistice a caror posibilitati de organizare si exploatare sunt inca departe de a fi la un nivel multumitor. Daca doreste sa-si pastreze reputatia de centru turistic important al Tarii, el trebuie sa se axeze in problema Paltinisului pe o organizare ampla si bine dirijata, care sa lege cat mai strans Paltinisul de punctul central al masivului – Vf. Cindrel.

Daca se merge pe aceasta varianta, forurile de decizie a municipiului si judetului ar trebui sa faca o analiza pertinenta a avantajelor mentinerii si dezvoltarii turismului de calitate, sau apelarea la implanturi industriale eoliene. Aceasta dilema poate fi rezolvata eventual prin serioase studii de specialitate.

E importanta si o analiza a intereselor puse in discutie prin aparitia proiectului eolian: de o parte e interesul de grup al investitorilor – pe cealalta, interesul general al marii mase de turisti sibieni si din zone adiacente, fie ei drumeti, schiori sau simpli cetateni in cautarea agrementului montan.

Punand in cumpana cele doua interese, Dl. Avocat Dejeu considera ca varianta evolutiei turistice este de preferat. De fapt cei care ar trebui sa lupte pentru pastrarea si dezvoltarea Paltinisului cu toate posibilitatile sale, ar trebui sa fie Primaria Sibiu, Consiliul Judetean Sibiu si institutiile abilitate cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului, care raspund in fata cetatenilor de soarta statiunii.

– Dl. Alexandru CONSTANTINESCU, in calitatea sa de membru al Consiliului Stiintific al Sitului Natura 2000 muntii Fagaras si piemontul fagarasan, membru al Societatii Carpatine a Turistilor – SKV, precum si un vechi om de munte sibian, a facut o serie de consideratii interesante asupra detaliilor de executie a parcului eolian, necuprinse in materialele prezentate de beneficiar si evaluatorul de mediu, dar care arata amploarea deosebita a operatiunilor.

Analizand modul de fundare a turbinelor se constata ca se ajunge la o sapatura de peste 1.000 m3 de material, pamant si piatra, care conduc la o cantitate totala de 30.000 m3 de pamant si piatra. Amintind ca piatra ar reprezenta cca. 50% din cantitatea excavata, va fi concasata si folosita in betoanele fundatiilor, mai ramane pentru fiecare turbina 500 m3 de pamant insumand un total de 15.000 m3, care va trebui imprastiata si care va duce desigur la modificari serioase a reliefului original al zonei de amplasare.

Tot pe aceasta tema se ajunge la cantitati impresionante de beton, cca. 600 de tone, care vor trebui preparate si turnate in fundatii.

– Din analiza unor materiale provenite din Germania se degaja concluzia ca din instalatiile realizate in aceasta tara, care insumau o putere instalata de 3130 Kw, productia efectiva s-a cifrat de doar 1475 Kw.

Se stie ca realizarea de turbine eoliene este platita investitorilor dupa puterea instalata (1 turbina = 2 Mw) dar ea produce doar 02 Mw.

Diferentele inregistrate au fost platite initial de UE, iar cand subventiile au incetat, obtinerea fondurilor a intrat pe seama consumatorilor. Ca urmare a nemultumirilor ivite, s-a procedat initial la oprirea unor instalatii, iar apoi o parte din ele au fost demontate si vandute altor doritori. De aici decurge si afluxul de asemenea instalatii in Romania.

– Un alt studiu de specialitate arata ca in Germania toate instalatiile eoliene plus cele solare nu realizeaza decat 7% din puterea lor instalata.

– Un studiu al unui specialist din Irlanda arata ca din cei cca. 30 de ani prevazuti ca perioada de functionare a unei turbine eoliene s-a constatat ca durata medie de functionare reala se ridica doar la 12 ani.

Toate aceste aspecte pun sub semnul intrebarii eficienta reala a acestor instalatii, pentru care cetateanul roman a inceput deja sa plateasca taxa verde.

Dl. Constantinescu considera ca graba acceptarii amplasarii parcului eolian Paltinis constituie o eroare pentru primariile Rasinari, Cristian, Sibiu si Consiliul Judetean Sibiu, varianta unei expectative si a folosirii corecte a informatiilor provenite din zone unde s-au implementat asemenea instalatii (Dobrogea), ar fi fost mult mai justificata, cu atat mai mult cu cat deja la nivel de amplasament se incalca acte preexistente, care prevedeau rezervarea zonei pentru schi si agrement.

– Dl. Arhitect Dorin Boila, membru in conducerea filialei Sibiu a Uniunii Arhitectilor din Romania a tinut sa sublinieze ca marea problema economica afisata in intentia implementarii cat mai urgente a parcului eolian Paltinis este de fapt una psihologica si culturala, situatie care conduce la absenta unor analize pertinente pe durate mai ample, care ne-ar feri de erori.

Daca modul de gandire din institutiile de conducere administrativa a municipiului si judetului Sibiu ar fi cu o orientare larga, avand in centrul ei viata si aspiratiile concetatenilor nostri, lucrurile ar fi stat cu totul altfel.

Paltinisul, ca si Ocna Sibiului, intra in aria metropolitana a municipiului Sibiu si ar trebui sa stea de mult in atentia si grija primariei, care e prima interesata ca cele doua localitati sa aiba o evolutie cat mai normala si mai performanta, fiecare in domeniul sau, ceea ce ar insemna o functionare buna si un numar de turisti in continua crestere.

Aparitia si posibilitatea evolutiei de pana acum a problemei turbinelor eoliene din Paltinis, nu face decat sa sublinieze lipsa de constanta in optiuni si perspectiva in finalizarea telurilor propuse a institutiilor coordonatoare a municipiului si judetului Sibiu.

Este o mare greseala sa dai intaietate unei industrii producatoare de energie eronat amplasate, in dauna industriei refacerii energiilor si a organizarii timpului liber, reprezentata prin turism, care este pe departe, mai ales in conditiile actuale de stress, cea mai importanta pentru poporul roman.

Se considera ca in actiunea de lamurire a sibienilor in legatura cu controversa eoliana trebuie angrenat si tineretul universitar sibian si ca trebuie militat mai ferm pentru o pozitie realista, care sa nu compromita functiunile si menirea Paltinisului.

Intalnirea s-a incheiat in ideea continuarii ferme a demersurilor demarate de cele trei societati, urmand a se proceda la organizarea unor discutii de analiza cu forurile de decizie ale municipiului si judetului, precum si cu beneficiarul proiectului turbinelor eoliene.

Arh. Constantin VOICIULESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here