Totuși, activiștii avertizează că lipsesc țintele de reducere, iar stabilirea țintelor de colectare separată la sursă a fost amânată.

După luni de negocieri intense, Uniunea Europeană a decis asupra conținutului legilor pentru reducerea plasticului de unică folosință la nivel comunitar. Chiar dacă textul agreat reprezintă un mare pas înainte în lupta împotriva poluării cu plastic, specialiștii din cadrul „Rethink Plastic” și „Break Free From Plastic” consideră că nu este suficient pentru a face față crizei. Meadhbh Bolger, activist pentru justiția resurselor în cadrul organizației Friends of the Earth Europe, a precizat din partea „Rethink Plastic”:

UE merită laude pentru faptul că este prima regiune care introduce noi legi pentru reducerea plasticului de unică folosință și combaterea poluării cu plastic de pe teritoriile, râurile și oceanele noastre. Ce este mai puțin lăudabil este că lobby-ul industriei plasticelor, cu sprijinul unor guverne, a fost capabil să amâne și să slăbească ambițiile. Cetățenii din întreaga Europă vor să punem capăt culturii risipitoare, iar politicienii au făcut primii pași în acest sens. Este momentul oportun ca Europa să facă tranziția de la plasticul de unică folosință la produse reutilizabile.

Dintre măsurile adoptate, amintim:

  • interdicția unor articole din plastic sau bio-plastic de unică folosință, printre care: bețișoarele pentru urechi, paiele, farfuriile, tacâmurile, bețele pentru amestecat băuturi și cele pentru baloane, plasticul oxo-degradabil, precum și recipientele din polistiren expandat pentru mâncare și băuturi;
  • introducerea unor scheme de responsabilitate extinsă a producătorului, prin care producătorii să fie obligați să plătească pentru managementul deșeurilor și pentru acțiunile de curățare a mediului de produse din plastic de unică folosință, inclusiv mucuri de țigări sau plase de pescuit;
  • posibilitatea ca țările membre să introducă restricții pentru recipientele destinate alimentelor sau pentru paharele pentru băuturi;
  • obligația țărilor europene de a reduce deșeurile post-consum rezultate din aruncarea filtrelor de țigări care conțin plastic;
  • stabilirea unor ținte naționale de colectare a plaselor de pescuit și monitorizarea ratelor de colectare, prin scheme de responsabilitate extinsă a producătorului;
  • impunerea de măsuri pentru ca în producția sticlelor pentru băuturi să existe cel puțin 30% conținut reciclat până în 2030;
  • includerea pe etichetele produselor care conțin plastic a unor informații despre tipul de plastic, impactul asupra mediului în cazul aruncării în natură, precum și despre modul corespunzător de scăpa de respectivul produs când devine deșeu.

Din acord lipsesc însă o serie de prevederi necesare pentru rezolvarea crizei plasticului. Printre acestea, se numără:

  • lipsa unei ținte obligatorii de reducere a consumului de recipiente pentru mâncare și băuturi, precum și lipsa obligației țărilor membre de a stabili ținte;
  • amânarea cu patru ani a atingerii țintei de 90% pentru colectarea separată a sticlelor de plastic, din 2025 până în 2029; pentru 2025 s-a stabilit ținta intermediară de 77%;
  • posibilitatea ca țările să aleagă să atingă anumite ținte privind reducerea consumului sau schemele EPR prin acorduri voluntare între industrie și autorități;
  • amânarea cu trei ani, din 2021 până în 2024, a prevederii potrivit căreia recipientele din plastic pentru băuturi ar trebui să aibă capacele atașate;

Delphine Lévi Alvarès, din partea Zero Waste Europe, coordonatorul mișcării „Break Free From Plastic” la nivel european, subliniază rolul guvernelor naționale:

Impactul noilor legi depinde de implementarea realizată de către guvernele naționale, care trebuie să adopte imediat ținte ambițioase de reducere a plasticului de unică folosință și să se asigure că producătorii plătesc pentru poluarea generată. Apelul publicului de a stopa poluarea cu plastic este unul ferm și puternic și ar fi de neacceptat să fie ignorat.

Mâine, 20 decembrie, Ministerele de Mediu ale țărilor membre ar trebui să semneze Directiva agreată. Statele vor avea apoi la dispoziție doi ani să o transpună în legislația națională, urmând ca legile să intre în vigoare cel mai târziu la începutul anului 2021.

Zero Waste Europe salută țările ambițioase care au decis deja să acționeze responsabil și să parcurgă primii pași pentru creșterea ratelor de colectare a recipientelor pentru băuturi, prin adoptarea sistemelor garanție-returnare: Scoția, Marea Britanie, România, Letonia, Belarus, Muntenegru, Serbia și Slovacia. După implementare, aceste țări vor putea atinge rate de colectare similare celor obținute de țările în care sistemul garanție-returnare funcționează deja, cu rezultate notabile: Belgia, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Olanda, Norvegia și Suedia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here