Ursul polar are de luptat cu schimbarile climatice: suporta greu caldura

0
46
Ursul polar are de luptat cu schimbarile climatice: suporta greu caldura
Ursul polar are de luptat cu schimbarile climatice: suporta greu caldura

In ciuda viscolelor care s-au abatut mai intai prin America, iar acuma au ajuns si la noi, incalzirea globala continua nestingherita, afectand incet-incet nivelul oceanelor si ecosistemul planetei.

Sunt afectati ursii polari, animale pe care oamenii le-au indragit, dar n-au cum sa le ajute. Si nu le afecteaza atat incalzirea, cat hrana, pe care natura nu le-o mai ofera in aceleasi sortimente ca altadata, incercand sa le schimbe regimul alimentar.

Ursii polari au fost todeauna vanatori iscusiti, iar hrana lor de carnivore se baza pe mamifere. In ciuda aspectului lor atragator, ursii albi au fost totdeauna vanatori feroci iar lupta lor pentru existenta i-a obligat sa atace alte mamifere, care nu le sesizau prezenta datorita culorii albe, nu erau atat de abile pentru a scapa cu fuga si, mai ales cand e vorba de forta, ursul este de departe cel mai puternic animal polar.

Schimbarile de clima au modificat si peisajul. Mamiferele, ravnite de ei, incep sa se imputineze. Ursul vanator nu mai are ce vana si este nevoit sa se adapteze mediului aflat in schimbare. Cei mai adaptabili s-au dovedit a fi ursii canadieni din partea de vest si de nord a zonei Hudson Bay.

Cercetatori de la Muzeul American de Istorie Naturala din New York au constatat ca ei se multumesc cu ceea ce gasesc in teren, renuntand partial la pasiunea vanatului de perfomanta, noteaza Discovery News.

Mananca oua de gasca salbatica, pasari apucate prin surprindere si pesti, pe care ii prind cu usurinta in golurile formate atunci cand se retrag apele. Puterea proverbiala a ursilor nu le mai foloseste la vanat.

In timpul verii polare, cand gheata se topeste partial, ursii vin spre tarm, achizitionandu-si o serie de alimente care nu le sunt specifice: ciuperci, fructe de padure, alte vegetale.

Specialistii considera ca schimbarea alimentatiei poate aduce modificari substantiale chiar in configuratia animalului. Reducerea aportului de proteine, pe care altadata vanatul il oferea din belsug, poate duce la scaderea masei musculare a animalului, si deci a fortei.

In prezent, un urs alb mascul cantareste pana la 800 kg, iar o femela pana la 350 kg. Aceasta enorma masa se formeaza in timpul vietii, datorita alimentatiei. Puii se nasc mici, greutatea lor fiind de circa 600-700 grame. Greutatea creste insa spectaculos, poate mai rapid decat la orice alte mamifere, puiul de 700 grame putand ajunge, dupa numai noua luni, la 400 kg.

Desi ursii polari dovedesc anumite capacitati de adaptabilitate in raport cu hrana, populatia lor este in continua scadere. O evidenta elaborata in anul 2000 arata ca atunci numarul lor era de cel mult 35.000 exemplare, iar pana azi a scazut cu 12%.

Majoritatea ursilor albi isi au habitatul in Canada si Alasca, dar exista si in Groenlanda, in arhipelagul Franz Josepf, precum si pe tarmurile nordice ale Siberiei.

Ursul polar se afla pe Lista Rosie a animalelor pe cale de disparitie, elaborata de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii. Este una din acele specii, a caror imputinare se datoreaza nu atat braconajului sau poluarii directe, cat fenomenului de incalzire globala, care de altfel este provocat in mare parte tot de activitatile omului.

Un detaliu: ursul polar a fost motiv de inspiratie pentru mai multi romancieri, cineasti, poeti si dramaturgi din intreaga lume, atrasi de aceasta vietate ciudata.

La noi in tara, merita citat romanul lui Cezar Petrescu, aparut in 1931 si intitulat „Fram, ursul polar”. In 1983, romanul a fost adaptat ca serial televizat, iar intre timp notorietatea denumirii a determinat si aparitia primelor frigidere romanesti, cu numele de Fram.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here