Valorificare frunzarului din silvicultura in hrana animalelor
Valorificare frunzarului din silvicultura in hrana animalelor

Un loc important intre resursele furajere utilizate in unele regiuni ale tarii, in special in cele montane si premontane il ocupa frunzarul, care este reprezentat de frunzele si lastarii arborilor.

Frunzarul recoltat la timp si in bune conditii are o valoare nutritiva apropiata de cea a paielor de cereale de primavara, fiind insa mai bogate in vitamine, si poate fi folosite in hrana animalelor, mai ales in perioadele de seceta cand cantitatea furajelor voluminoase produsa este diminutata .

Cele mai bune frunzare sunt cele provenite de la salcam, plop, mesteacan, tei, frasin, ulm, paltin, artar.

Frunzarul de soc sau malin provoaca tulburari digestive datorita nivelului ridicat in tain, iar cel de lemn cainesc, verigar, salcam galben contin substante toxice si nu pot fi utilizate ca nutret.

Valoarea nutritiva a frunzarului in functie de specie este cuprinsa intre 0,12-0,35 UN/kg si 10-30 g PD/kg. Frunzele de mesteacan, anin, plop se caracterizeaza printr-un continut ridicat in calciu si caroten, in timp ce frunzarul de conifere constituie o sursa importanta de vitamina A si C.

Frunzele si lastarii se recomanda sa se recolteze in perioada de vara cand continutul de substante nutritive este maxim. Se apreciaza ca la suprafata de 1 ha se pot obtine pana la 10 tone de frunze uscate la mestecan, 5 tone frunze uscate de fag sau 2 tone de plop.

Frunzarul se poate conserva prin uscare, asezat in snopi sau insilozare. Pentru uscare, frunzarul se taie se lasa sa sa se ofileasca si se usca in manuchiuri la umbra sub acoperis. Uscarea trebuie sa dureze maxim 6-8 zile. Dupa uscare se depoziteaza in locuri aerisite si ferite de soare, vant sau intemperii.

Frunzarele se mai pot conserva sub forma de siloz taindu-se in bucati de 1-1,5 cm. In stare proaspata se administreaza in anii secetosi taiati la dimensiuni de 1-2 cm.

De asemenea, frunzarul se poate da si sub forma tocata si usor fermentata (dupa 4-8 ore) cu apa calda si adaus de 1% malt, caz in care se imbunatatesc insusirile gustative. Un alt mod de valorificare a frunzarului poate fi realizat in felul urmator: frunzarul se introduce in bazin, se opareste cu apa fiarta, se presara cu tarate si dupa ce se preseaza bine, se acopera cu un capac pe care se pun greutati tinandu-se 3-4 zile. Nutretul va fi consumat cu placere de catre taurine, ovine si cabaline.

In lipsa de furaje din anii secetosi se inlocuieste 1 kg de fan de buna calitate cu 1 kg frunzar + 100 grame de tarate.

Cantitatea maxima de frunzar care se administreaza va fi de 6 kg/cap/zi la taurine, 3 kg/cap/zi la cabaline si 1kg/cap/zi la ovine.

Frunzarul de conifere se administreaza in cantitati mici ca supliment. Se recomanda ca in cursul unei luni sa se administreze cetina maxim 20 de zile urmate de 10 zile de pauza. Suplimentul de faina de cetina are efect favorabil atat asupra functie de reproductie cat si asupra productiei de lapte, oua sau a sporului in greutate.

In concluzie, folosirea frunzarului in hrana animalelor in cantitati si in conditiile prezentate duce la obtinerea unor productii animaliere si consumuri specifice de nutreturi optime, asemanatoare cu cele realizate in conditii clasice de furajare.

Autori: ing Monica Marin, med.vet. Liliana Stoica

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here