Uleiul de palmier este folosit in industria alimentara, in cea a produselor cosmetice si in productia de etanol.
Hermetia Illucens
Indonezia si Malaiezia  detin 85% din productia mondiala de astfel de ulei, piata fiind in continua expansiune.
Incepand cu anii `60, plantatiile de palmier de ulei s-au dezvoltat si in interiorul padurilor tropicale, in detrimentul acestora. Ca urmare, Indonezia, care detine aproape 80% din ultimele paduri tropicale din Asia de sud-est, a pierdut in 50 ani, 72% din vechile paduri.

Daca distrugerea padurilor tropicale este denuntata de asociatiile de protectie a mediului, un alt impact din agro-industrie, mai putin cunoscut, este obiect de cercetare al multor institutii. Cultivarea intensiva a palmierilor de ulei este insotita de  producerea de deseuri organice in cantitate mare. Indonezia, recent cea  mai importanta producatoare de ulei de palmier, produce anual 2.3 milioane de tone de astfel de deseuri. Materia fibroasa obtinuta dupa presarea  fructelor de palmier,numita popular si „tarta”,este foarte dificil de reciclat.  

O echipa de la Institutul de Cercetare si Dezvoltare indoneziana a pus la punct un procedeu de valorificare biologica a „tartelor”.”Motorul” acestui proces este  o insecta:  Hermetia illucens sau „soldatul negru.” Aceasta specie de diptere,comune in intreaga zona, are un interes special pentru aceste deseuri.Larvele de insecta sunt capabile sa extraga substante nutritive (proteine si lipide) din reziduurile de fibre vegetale si, prin urmare, digera reziduurile. 

Procedeul propus de IRD se bazeaza pe o etapa de fermentare prealabila, inspirata  de digestia rumegatoarelor, si apoi, pe actiunea acestor larve Hermetia. La marginea  padurilor tropicale se dispun recipiente  care contin un amestec de „tarta”si apa. Insectele femele sunt atrase de mirosul acestor deseuri in fermentatie si vin sa-si depuna ouale. Dupa incubatie, larvele se dezvolta hranindu-se cu stratul pre-degradat.  

Pentru a nu perturba ecosistemul incurajand supra-dezvoltarea acestor insecte, oamenii de stiinta de la IRD au cautat o modalitate de utiliza larvele insectelor in alte domenii economice, ca piscicultura. In arhipelagul indonezian, in domeniul pisciculturii e necesar anual import de faina de peste in valoare de 200 milioane dolari, lucru care cantareste greu in balanta comerciala a tarii, ideea de a inlocui acest import cu larve Hermetia fiind benefica. Cand larvele se opresc din hranire, sunt recoltate, amestecate cu orez sau cu alte produse agricole. Alimentul astfel obtinut corespunde cerintelor nutritive de baza ale unor specii de peste.  

In plus, oamenii de stiinta au constatat ca excrementele larvare pot constitui un bun ingrasamant. Primele teste efectuate pe sparanghel,o leguma frecvent cultivata in Indonezia, au dovedit ca aceste dejectii sunt un excelent ingrasamant verde.    

IRD a pus in aplicare o statie pilot in apropierea unei fabrici de ulei de palmier din insula Sumatra, care produce 50 t de deseuri rezultate la exploatarea palmierului de ulei. Imbunatatita de-a lungul anilor, actuala statie pilot e capabila sa furnizeze o tona de larve Hermetia obtinuta de la 2,5 tone de reziduuri organice, in trei saptamani.  

Cu aceasta metoda, oamenii de stiinta au pus in practica conceptul de ecologie functionala si au dovedit ca natura poate servi omul la costuri mici;local, oamenii au fost incurajati sa foloseasca acest proces de bioconversie.

Cercetatorii spera sa fie redus impactul produs de ramura economica producatoare de ulei de palmier asupra mediului, promovand in acelasi timp conservarea ecosistemelor forestiere in Indonezia. Intr-adevar, padurea tropicala este habitatul natural al Hermetia illucens, iar procesul bioconversiei este interesant numai in cazul in care se pastreaza ecosistemul, argument care ar putea incuraja companiile agro-industriale sa mentina mici insule de padure intre plantatiile de palmier de ulei.

Sursa: Actu Environnement

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here