S-a furat padurea de la Apele Vii. 2.000 de hectare de padure de salcam de la Apele Vii au fost rase de pe fata pamantului in ultimii trei ani de hoti. Mai sunt aproximativ 70 de hectare, pradate incontinuu. Lemnele sunt taiate ziua in amiaza mare si transportate cu duba, chiar sub privirea autoritatilor. Zona este nisipoasa si vantul a format primele dune, ca in Sahara. Hotii sunt insa protejati. Singura pedeapsa pe care o primesc consta in cateva ore de munca in folosul comunitatii.
Jaful care s-a facut in padurea de la Apele Vii este vizibil chiar de la intrare. Copacii au fost rasi atat de localnici, cat si de cei care stiu ca este „liber“ la taiat. Asa se face ca dintr-o padure deasa de salcami a ramas camp cat vezi cu ochii. Un adevarat desert, cu dune de nisip, in care se vad doar buturugile. Drumurile sunt alunecoase. Mai circula ciobanii care isi indruma oile si caprele spre micile pasuni. Cei in varsta povestesc despre frumusetea locului de altadata, avand un gust amar despre ce se intampla in ultimii ani. „Aici a fost padurea in care am crescut. Am fost si paznic vreo cinci ani. Era un loc de poveste. De doi-trei ani taie si iau cu carutele, cu camioanele. Le scot la vanzare. Au taiat si pomii vechi, de peste 200 de ani, care ramasesera in camp. Erau puncte de reper pentru cei care trec pe aici. Eram prezent cand au venit cu drujbele. Le-am explicat, dar nu au tinut cont. Nici nu am cui sa mai spun. Am fost de atatea ori la autoritati. Nu ia nimeni masuri cu ei. Si la varsta mea imi este si teama“, a povestit badea Florea Gatan, de 80 de ani.
Furtunile de nisip sunt fecvente
Padurea de salcam de la Apele Vii nu are doar rol decorativ, ci si unul esential in protejarea comunei. Solurile sunt nisipoase si in zona se formeaza frecvent furtuni de nisip. „Cea mai mare furtuna a fost in 1997. Un adevarat cosmar. Dar nu a fost un fenomen trecator. Ne confruntam mereu cu el. Aproape in fiecare an, primavara, se ridica nisipul de nu se vede la un metru in fata ochilor. Mai ajunge si in curti“, a spus Aurel Miu, alt cioban iesit cu oile si caprele la pascut. Omul este un localnic afectat frecvent de furtunile de nisip, si spune ca sufera si pentru ca este proprietar de padure, fiind pagubit de hoti. In situatia lui sunt inca 723 de persoane, care au inaintat plangeri mereu la politie. Lemnul este luat chiar de sub ochii lor. Din padure ajunge in curti si de acolo la vanzare. Pe locurile unde erau copaci au inceput sa apara mormane de gunoaie.
Amenda inseamna munca in folosul comunitatii
Cei care cad totusi pe mana autoritatilor nu au prea mult de suferit. Primesc amenda, care apoi este transformata in ore de munca. „Am sesizat politia de mai multe ori, dar nu le face nimic. Amenzile sunt transformate in munca in folosul comunitatii. Le da zece ore, in care ei plimba o lopata din stanga in dreapta si nu fac nimic. Se intorc si fura iar. Nu avem legi care sa ii pedepseasca. Cel mult le iau ce au furat si duc la proprietar, dar nici asta tot timpul. Mie mi-au luat 100 de copaci din tarla. Si spre Cosoveni s-a taiat de plangi de mila padurii“, a povestit Aurel Miu. Viceprimarul comunei, Iulian Popescu, spune ca pedepsele „cu munca in folosul comunitatii sunt fixate de instantele de judecata, pentru ca persoanele prinse nu au rol agricol, nici o sursa de venit si nu au cum sa plateasca paguba. In aceste cazuri, nu se pot intocmi dosare penale pentru ca fura mai putin de cinci metri cubi de lemne“. Cei pedepsiti altfel cu amenzi se alatura asistatilor social de la Legea 416, care muncesc pentru 120 de lei pe luna. Orele de munca suplimentara sunt menite sa acopere pagube de milioane de lei.
Primarul reclama furtul protejat
Primarul din Apele Vii este insa revoltat de ceea ce se intampla in comuna si sustine ca este vorba de o intreaga retea de hoti si de un furt protejat de autoritatile statului. „Nu toata lumea din Apele Vii fura. Sunt persoane care au dube, le incarca si fac trafic cu materie lemnoasa de ani buni. Aceste dube nu sunt elicoptere. Trec pe drumurile publice si, culmea, politia nu a prins nimic. Sunt pedepsiti tot oamenii saraci, care pun in caruta doua-trei lemne“, spune Augustin Stanciu.
Primarul sustine chiar ca, de multe ori, politia locala nici nu vrea sa intervina. „Ne ducem noi la politie si le spunem: sunt hoti in padure, incarca lemne. Si ei, in loc sa aplice legea, se gandesc daca sa mearga sau nu. Le-am dus si masina cu lemne furate in curte si nu le-a facut nimic. Avem un caz concret in ianuarie. Nu s-a luat nici o masura. Hotii sunt fini si nasi de politisti sau au legatura cu fosta administratie sub care s-a facut jaful“, a declarat primarul. Augustin Stanciu mai spune ca cel mai recent caz de furt a fost inregistrat in urma cu cateva zile. „Am gasit localnici care taiau lemne impreuna cu romi din Sadova. Am dus masina in curtea politiei si nu s-a facut nimic. S-a intervenit cu telefoane de la diversi comisari de politie. Nu este normal. Asa s-a ajuns ca, din 2.280 de hectare, sa mai avem in picioare maximum 15%“, a spus edilul.
IPJ Dolj, solicitat sa dea ajutor
Situatia din Apele Vii a fost facuta cunoscuta vineri si conducerii Inspectoratului de Politie al Judetului Dolj. Reprezentantii administratiei locale au cerut sprijin pentru a opri furtul. Si se anunta masuri. „Zona a fost intarita cu dispozitive de ordine publica pentru a acorda o mai mare atentie rutelor de acces in padure. Se vor face controale asupra mijloacelor de transport. In plus, s-a insistat si ca proprietarii de paduri sa se organizeze in societati de proprietari sa-si asigure paza“, a precizat Amelia Caprarin, purtatorul de cuvant al IPJ Dolj.
Paza padurii este alta problema. La nivelul comunei a fost o asociatie, „Dafinul“, care incasa bani de la proprietari pentru un astfel de serviciu, pe care nu l-a executat niciodata. In plus, pe numele presedintelui asociatiei este in prezent dosar penal. In prezent, sunt doar patru paznici care nu reusesc sa stapaneasca furtul. Lemnele sunt taiate si depozitate fie in curti, fie pe la porti. Ceea ce ramane in urma este desertul si iminenta unei furtuni mari de nisip.
