Miercuri, 9 septembrie, Comisia Europeană și reprezentanții statelor membre vor discuta online normele de aplicare a Directivei privind plasticul de unică folosință.
Evoluția recentă a dezbaterilor asupra acestor norme, în contextul pandemic și cu lobby-ul industriei producătoare de plastic, creează serioase îngrijorări pentru organizațiile de mediu. Principalele vulnerabilități identificate se referă la interpretarea definiției plasticului și utilizarea criteriului mono-porție vs. porții multiple pentru a excepta anumite produse din plastic de unică folosință.
În ceea ce privește definiția plasticului, abordarea curentă ar duce la excluderea din Directiva privind plasticul de unică folosință a unei game largi de produse, împotriva intenției factorilor de decizie din UE. Spre exemplu, exceptarea vâscozei va orienta piața șervețelelor și a produselor sanitare (absorbante și tampoane) spre acest material, cu toate că aceste produse făcute din vâscoză și rayon se comportă în același fel și contribuie în același mod la blocaje în gestionarea deșeurilor și, în final, la poluarea cu plastic a mărilor și oceanelor.
De asemenea, exceptarea celulozei regenerate ar însemna automat exceptarea filtrelor de țigară, atât a celor convenționale, făcute din acetat de celuloză, cât și a așa-ziselor „alternative verzi”. O asemenea excludere ar submina complet Directiva, întrucât filtrele de țigară se găsesc în top 3 articole care poluează.
Organizațiile non-guvernamentale din Europa și-au exprimat îngrijorarea față de folosirea criteriului monoporție vs. porții multiple. Acest criteriu ar putea fi eludat cu ușurință de către producători pretinzând sau etichetând că ambalajul conține două porții în loc de una. În plus, ar putea aduce și alte probleme, cum ar fi, de fapt, creșterea cantității deșeurilor de ambalaje și alimentare. Obiectul temerilor îl constituie în principal recipientele pentru alimente, pachetele și învelitorile. Ar putea fi excluse, dacă se va introduce acest criteriu, pachetele de chipsuri care nu sunt considerate monoporții, cu toate că e foarte probabil ca acestea să fie consumate în aer liber, la picnicuri etc., și deșeurile să fie abandonate în natură. Din nou, promovarea unor excepții de acest fel contravine obiectivelor principale ale Directivei privind plasticul de unică folosință și amenință aplicarea efectivă și impactul acesteia.
Petiție a ONG-urilor, pentru protejarea obiectivelor UE privind plasticul
Cu această perspectivă sumbră planând asupra obiectivelor UE, organizațiile Break Free From Plastic, Rethink Plastic Alliance și We Move au inițiat o petiție prin care solicită Comisiei Europene să
- sublinieze în norme că modificare chimică înseamnă orice modificare intervenită în orice moment al procesului de producție, inclusiv schimbări de masă ori densitate, chiar dacă aceste schimbări sunt temporare. Nu este vorba despre compararea structurii chimice a polimerului inițial cu a celui final, ci despre a regândi întreg procesul. O asemenea interpretare ar include, prin urmare, și celuloza regenerată, conform recomandărilor Rethink Plastic Alliance.
- Să stabilească o listă pozitivă de excepții, care să excludă explicit hârtia și bumbacul asigurându-se în același timp că celuloza regenerată se supune Directivei.
- Să elimine exceptările pe baza criteriului „porții multiple”, în special pentru acele articole predispuse la a fi abandonate în natură, indiferent de dimensiunea ambalajului (chipsuri, dulciuri, ambalajele de mâncare la pachet etc.)
- Să aibă, în general, o abordare mai restrictivă în ceea ce privește excepțiile
- Să se asigure că definiția plasticului din Directiva privind plasticul de unică folosință este interpretată într-o manieră sistematică și contextualizată, în concordanță cu obiectivul principal al Directivei – renunțarea la unica folosință.
