In cativa ani, la marginea Sucevei va aparea o noua padure. Una de goruni si stejari, plantata intr-o singura zi, de sute de voluntari, care au venit din intreg judetul, pentru a lasa in urma lor ceva care sa dureze, ceva care sa ne ajute pe toti sa avem un aer mai curat, sa avem paduri in care sa ne plimbam si care sa le ramana urmasilor nostri.
Pentru ca cele 40 de hectare de teren arid, de la marginea comunei Adancata, pe imasul din Fetesti, sa redevina padure, a fost nevoie de mobilizarea a sute de oameni, de implicarea a numeroase firme si institutii, efortul lor conjugat producand o minune – o padure plantata intr-o singura zi.
Sambata, de la primele ore ale diminetii, voluntarii s-au si apucat de treaba.
Cei mai voinici sapau gropile, ceilalti carau ghindele si le asezau in gropile sapate la intervale regulate, dupa care le astupau cu pamant si le fixau in tarana, cu piciorul.
De la departare, semanau cu o colonie de furnicute, mereu in miscare, mereu agitate.
Numai ca acestea nu adunau nimic pentru ele, ci daruiau pamantului semintele din care in 4-5 ani va fi vizibila o tanara padure de stejari si goruni.
„De astazi, ne uneste o padure”, a spus una dintre participantele actiunii de voluntariat, probabil cea mai mare de pana acum, din ultimii zece ani.
Campania de reimpadurire de la Adancata nu ar fi fost posibila fara ajutorul dat de catre Directia Silvica Suceava, pe mai multe planuri, de la identificarea unor suprafete care sa fie impadurite, la munca de convingerea a zeci de proprietari de teren sa isi dea acceptul si sa se implice efectiv in realizarea actiunii, de la punerea la dispozitie a materialului saditor la cea de asistenta tehnica de specialitate, pentru realizarea amenajamentelor silvice, dar si pentru munca afectiva din teren.
Silvicultorii suceveni au fost cei care au actionat ca un liant intre partile implicate, ocupandu-se de coordonarea actiunii, care a iesit ca la carte, avand in acelasi timp si responsabilitatea reusitei acestei impaduriri, care va necesita o multime de lucrari ulterioare, de la cele de indepartare a mistretilor, la interventiile necesare pentru obtinerea unei paduri sanatoase si viguroase.
4.000 de kilograme de ghinda si mii de puieti de arbori
Actiunea de impadurire a fost pregatita din timp. Pentru a impaduri cele 40 de hectare de teren au fost necesare nu mai putin de 4.000 de kilograme de ghinda de stejar si gorun, care a fost stransa din timp, de proprietarii terenurilor, din locurile indicate de silvicultori. Operatiunea a continuat la sediul Ocolului Silvic Adancata, unde imensa cantitate de ghinde a fost selectata, pentru a fi plantate doar cele care garantau reusita culturii.
„Toate ghindele au fost puse in cosarci de nuiele si scufundate in apa, iar tot ce se ridica la suprafata a fost indepartat, fiind pastrate doar cele care au puterea de a incolti”, a explicat seful OS Dolhasca, Gelu Puiu, principalul procedeu de selectare a materialului saditor.
Pe langa cele 4 tone de ghinda au fost pregatiti si cateva mii de puieti de arbori, tot din specii foioase, pentru a fi plantati in zonele afectate mai puternic de eroziunea solului.
„Din pacate, proprietarii acestor terenuri au pierdut 20 de ani, timpul scurs de la defrisarea fostelor paduri. Daca ar fi plantat atunci, acum padurile ar fi fost deja crescute. Dar e bine ca au inteles in cele din urma ca trebuie plantat la loc ceea ce s-a taiat in acea perioada in care legislatia deficitara a permis numeroase abuzuri”, a adaugat Gelu Puiu.
Pe cele 40 de hectare de teren arid plantate sambata a existat padure pana in anii 1994-1995, cand, dupa retrocedarea catre vechii proprietari, a fost defrisata in totalitate. Acum, proprietarii au fost cei care le-au arat, cu sprijinul primariilor Adancata si Hantesti, timp de o saptamana tractoarele rascolind pamantul tare ca piatra.
Sute de voluntari au raspuns apelului „Hai la inverzit!”
Sutele de oameni care au raspuns apelului „Hai la inverzit!” alcatuiau o diversitate curioasa, dar, in mod surprinzator, armonioasa.
O parte din ei au aflat de actiune de la cunostinte, altii de pe Facebook si din presa, unii au venit cu clasa, in mod surprinzator, in unele cazuri, elevii fiind cei care i-au mobilizat si pe profesori, altii au venit cu familia – parinti si copii mici de-o schioapa, iubitul cu iubita etc.
„E uimitor ce se petrece aici. Nu credeam sa vad asa ceva. Am 28 de ani de silvicultura si ma doare sufletul de fiecare data cand oamenii ne condamna pe noi ca se defriseaza padurile. Nu fac diferenta intre padurea retrocedata si cea a statului. Uite padurea statului alaturi, e in picioare, aici, e pustiu de 20 de ani”, spune seful de district Mihai Achihaie, care se agita in toate directiile, impartind ghinda din sacii adusi cu carutele oamenilor din sat, distribuind ustensile voluntarilor si apoi aratandu-le cum sa planteze corect.
De altfel, intreg personalul Ocolului Silvic Adancata a fost mobilizat la actiune, oferind suportul tehnic pentru realizarea lucrarilor de impaduriri.
Asociatia Ghizilor din Bucovina, care a avut initiativa acestei actiuni, a mobilizat peste 200 de voluntari, cea mai mare parte fiind elevi.
Astfel, la actiunea de reimpadurire au participat elevi si profesori ai scolilor gimnaziale Nr. 1, Nr. 4 si „Ion Creanga” Suceava, elevi ai claselor V-VIII de la Colegiul „Stefan cel Mare” Suceava, precum si elevi ai Scolii Ilisesti.
Alaturi de Asociatia Ghizilor din Bucovina au fost si o serie de firme care au contribuit cu mancare, apa, manusi de lucru, tricouri si promovare: Edelweiss Shop, Natura Pro Rarau, Iris Alt-studio, Shatter, Rocast, Aqua Carpatica si Carrefour.
De mare ajutor a fost si Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava, care a fost prezenta la actiune cu peste 100 de voluntari, cei mai multi fiind studenti si masteranzi ai Facultatii de Silvicultura. Primaria Adancata s-a implicat in actiune atat cu 30 de voluntari, cat si cu sprijin logistic.
Au fost si firme, dintre cele care colaboreaza cu Directia Silvica Suceava, care s-au oferit sa ajute, cu oameni si cu materiale, asa cum au fost si oameni din sat, care, auzind ca se impadureste, au venit sa ajute.
„Aici a fost padure dintotdeauna, oamenii vor sa vada iar padure, nu terenuri aride”, a spus Dorin Strugaru, seful Biroului Regenerarea Padurilor din cadrul Directiei Silvice Suceava, care a verificat in teren corectitudinea lucrarilor efectuate de voluntari.
„Puterea exemplului ne poate salva padurile si sunt convinsa ca de la an la an vor participa tot mai multi tineri la astfel de actiuni”, considera Cristina Iacob, care, alaturi de Nicoleta Loghin (reprezentantele Asociatiei Ghizilor din Bucovina), au fost sufletul actiunii de impadurire, pe care au initiat-o in parteneriat cu Directia Silvica Suceava, directorul institutiei, Sorin Ciobanu, punandu-le la dispozitie toate resursele necesare pentru o actiune de o asemenea amploare.
Gratie pregatirilor facute din timp, cei 450 de voluntari au reusit performanta de a impaduri 40 de hectare de teren in mai putin de jumatate de zi.
„Ca proprietar, nu reuseam sa fac asa ceva. Acum o sa vin mereu sa vad cum creste padurea”, a marturisit unul dintre participanti, care detine un hectar de teren din suprafata reimpadurita.
La finele actiunii, dupa ce voluntarii au fost ospatati de catre cei de la Directia Silvica cu tochitura cu mamaliguta si branza, gatite acolo, pe camp, la ceaun, multi dintre ei au mai ramas sa se relaxeze in natura, bucurandu-se de o zi minunata de toamna.
