Albastrelele (Centaurea cyanus), cu flori in forma de stea de un albastru stralucitor, sunt plante salbatice originare din zonele de deal si campie ale Europei. Plante anuale ce pot ajunge pana la 80 cm inaltime, albastrelele sunt caracterizate prin tulpinile lor subtiri si flexibili ce sustin frunze lungi, inguste, zimtate pe margini si flori de un albastru intens – de unde si numele popular – care se deschid incepand cu luna mai si pana in septembrie.
Numele latin, Cyanus, i-a fost dat dupa numele unei tinere ucenice a zeitei Flora, a carei planta favorita era, iar numele genului este derivat de la numele centaurului Chiron care, se spune, a invatat oamenii despre calitatile vindicative ale florilor.
In trecut, albastrelele umpleau lanurile de cereale – acestea fiind cel mai propice mediu de dezvoltare, insa datorita agriculturii intensive, risca sa devina o specie pe cale de disparitie.
Albastrelele – sfaturi de cultivare
Pe de alta parte, datorita frumusetii florilor si modestiei plantelor fata de cerintele de cultivare, albastrelele sunt din ce in ce mai intalnite in gradini. Gradinarii au ajuns sa le indrageasca atat de mult, incat au dezvoltat mai multe varietati cu flori in nuante pastel de roz, lila si bleu, dar si alb si negru (de fapt, un maro foarte inchis).
Albastrelele au nevoie de un loc in gradina scaldat in soare, cu sol cu un pH neutru sau usor alcalin, bine drenat. Desi rezista si singure perioadelor secetoase, in aceasta perioada trebuie udate zilnic pentru a le ajuta sa nu-si piarda florile.
Se inmultesc prin seminte, care se seamana primavara direct in gradina sau la inceputul toamnei in ghiveci pentru a inflori iarna in fereastra.
Albastrelele – utilizari
Albastrelele au flori comestibile, adaugate de obicei in ceai, insa pot fi folosite si pentru a decora salatele sau bauturile.
Continand substante precum tanin, glicozide (cicorina) si saruri de potasiu si mangan, albastrelele sunt folosite cu succes in cosmetica. Cu efecte antiinflamatorii, tonice si stimulante, apar ca ingrediente principale in cremele si gelurile destinate tratamentului ochilor iritati sau obositi, a pleoapelor ridate si in tonifiantii pentru muschii fetei. Faimosul tonifiant frantuzesc „Eau de Casselunettes” era facut din flori de albastrele.
