Romania evalueaza starea ecologica si potentialul ecologic al corpurilor de apa naturale si puternic modicate, conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, care transpune cerintele si criteriile stabilite de Directiva Cadru Apa. Astfel, Administratia Nationala ”Apele Romane” realizeaza evaluarea corpurilor de apa, din punct de vedere al starii ecologice si al potentialului ecologic, implementand si testand metodologiile elaborate de catre ICIM.
Pentru aceasta evaluare, s-a realizat o delimitare a corpurilor de apa[1]: corpuri de apa naturale (rauri si lacuri naturale), corpuri de apa puternic modificate (raurile si lacurile de acumulare) si corpuri de apa artificiale (canale).
Evaluarea starii ecologice s-a realizat pentru corpuri de apa naturale, care include 5 categorii de calitate, de la ”foarte buna” la ”proasta”: FB (”foarte buna”), B (”buna”), M (”moderata”), S (”slaba”) si P („proasta”). Corpurile de apa care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeana sunt cele din primele doua categorii, respectiv ”foarte buna” si ”buna”.
Evaluarea potentialului ecologic s-a realizat si pentru corpuri de apa puternic modificate (adica pe cursul de apa s-a construit o lucrare hidrotehnica: baraj, indiguire, canal etc.), evaluare fiind realizata pe 3 categorii, conform cerintelor Directivei Cadru Apa: PEM (”potential maxim”), PEB (”bun”) si PEMO (”moderat”). Corpurile de apa care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeana sunt cele din primele doua categorii, respectiv ”potential maxim” si ”potential bun”.
In urma cu 8 ani, pe 29 iunie, Romania ratifica, alaturi de celelalte state riverane, Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, document care ii responsabiliza pe semnatari sa trateze Dunarea ca un bun strategic comun. ”Chiar daca intregul sector romanesc al fluviului Dunarea cu o lungime de 1073 km atinge obiectivele de calitate, respectiv starea ecologica buna si potentialul ecologic bun, este necesar sa fie continuate masurile de reducere a poluarii generate in principal de aglomerarile urbane. Dintre toti afluentii principali ai Dunarii de pe teritoriul romanesc, Argesul ramane in continuare raul cu aportul cel mai insemnat de poluanti”, DAVID Csaba, director general al A.N. Apele Romane, in mesajul adresat de Ziua Internationala a Dunarii, astazi, 29 iunie.
La nivel national, in anul 2010, 82,65% din corpurile de apa naturale, puternic modificate si artificiale (rauri) evaluate de catre A. N. Apele Romane ating obiectivele de mediu. 43,93% din corpurile de apa naturale, puternic modificate si artificiale evaluate de catre A. N. Apele Romane, corespunzatoare lacurilor, ating obiectivele de mediu.
Din evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale (rauri si lacuri naturale), au fost evaluate 1643 de corpuri de apa naturale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 1,82% dintre acestea ating starea ecologica ”foarte buna”, 82,53% de corpuri de apa ating ”starea buna”, 14,3% de corpuri de apa naturale au o stare ecologica ”moderata”, 1,03% corpuri de apa au o stare ecologica ”slaba”, iar 0,3% dintre acestea ating o stare ecologica ”proasta”.
In ceea ce priveste corpurile de apa naturale care ating o stare ecologica ”moderata”, cele mai multe se regasesc in bazinul hidrografic Olt (50) . In bazinul hidrografic Arges au stare ecologica moderata 28 de lacuri si riuri. Din evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale (rauri), au fost evaluate 345 de corpuri de apa modificate si artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 74,49% sunt corpuri de apa puternic modificate care ating potentialul ecologic ”maxim” si ”bun” si 25,50% sunt corpuri de apa puternic modificate care au potential ecologic ”moderat”.
Din evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale (lacuri de acumulare), au fost evaluate 116 de corpuri de apa modificate si artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 66 (56,9%) sunt corpuri de apa puternic modificate care ating potentialul ecologic ”maxim” si ”bun” si 50 (43,1%) sunt corpuri de apa puternic modificate care au potential ecologic ”moderat”. Lacurile de acumulare care ating potentialul ecologic ”maxim” si ”bun” se gasesc in bazinele hidrografice: Siret, Arges, Olt si Jiu.
[1] Corpul de apa= sector de rau, lac, sau (sector de) canal, canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere. Este unitatea de baza care se utilizeaza pentru stabilirea, raportarea si verificarea modului de atingere al obiectivelor tinta ale Directivei Cadru a Apei.
