Arzi deșeu – respiri deșeu

Ce se întâmplă când ardem gunoaie?

Mai mult de jumătate din gunoiul produs de oameni și nereciclat este format din plastic. Nu mă credeți? Goliți pubela de acasă și numărați deșeurile: Ei? Câtă folie, cât celofan, cât polistiren? Ambalaje de mâncare din polistiren, PET-uri de la uleiul pentru salată, pungi și pungulițe, pahare, scutece și tampoane, pahare de „hârtie” cu plastic pentru cafea, punga de la pachetul copilului, paie de băut, bețișoare de urechi, tubul de pastă de dinți, pixul fără pastă, partea de plastic de la plicul cu factura la curent, jucăria stricată. Toate nereciclabile. Toate numărate cu ochi hulpavi de promotorii incineratoarelor de deșeuri. Și ce dacă ardem plastic? veți zice. Nu ne spune primarul că fumul e curat, numai dioxid de carbon și apă? Dacă zice, înseamnă că așa e!

Ei, nu! De fapt, există o lege în natură care spune că nimic nu se pierde, totul de transformă. Arzi deșeu – respiri deșeu. Și acest lucru poate fi dovedit.

Sursa: arhiva proprie Irimia Oriana

Ce fel de substanțe toxice sunt emise în aer?

Documentul de referință cu cele mai bune tehnici din industria incinerării deșeurilor elaborat de Comisia Europeană și grupurile sale de experți enumeră următoarele substanțe ca fiind emise în aer.

Iată care sunt emisiile unui incinerator, indiferent de tipul de instalație de ardere, în concentrații variabile în timp, dar permanent prezente:

  • Praf, cenușă, praf de la manipularea reactivilor sub formă de pulberi și de la deșeurile depozitate inclusiv de dimensiunile PM10, PM 2,5;
  • Acizi și alte gaze, inclusiv acid clorhidric, fluorhidric, acid bromhidric și iodhidric, oxizi de azot, oxizi de sulf și amoniac;
  • Metale grele, inclusiv mercur, cadmiu, taliu, arsenic, nichel și plumb;
  • Dioxid de carbon, metan și alte gaze cu efect de seră din descompunerea gunoiului depozitat;
  • Alți compuși ai carbonului, inclusiv monoxid de carbon, compuși organici volatili, PCDD/F și PCBuri (adică dioxine și furani și policlorbenzeni – substanțe organice clorurate foarte toxice, cancerigene, care rămân în mediu între 15 și 50 de ani).

In plus, cetățenii care locuiesc în proximitatea incineratoarelor se confruntă cu mirosuri de la descompunerea gunoiului depozitat, miros de gunoi ars, de plastic ars și cu zgomotul de la toate instalațiile, echipamentele, furnalele, țevile, centralele, valvele și supapele aferente, ca sa nu mai spunem de un du-te-vino continuu al camioanelor încărcate cu gunoi sau cu cenuși și zgură.

Știați că pentru 80% din substanțele de mai sus laboratoarele mobile și stațiile de măsurare a calității aerului din București nu fac nicio măsurătoare? Știați că, în România, la aceste substanțe singura referință în funcție de care se dau sau nu amenzi poluatorilor este valoarea declarată de poluator?

Parcă nu mai e o soluție atât de „sexy” incinerarea asta, nu?

Linkuri utile: https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/best-available-techniques-bat-reference-document-waste-incineration-industrial-emissions

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *