Viitoarea exploatare aurifera de la Certej a impartit locuitorii comunei hunedorene in doua tabere. De o parte se afla cei care isi doresc deschiderea exploatarii cat mai repede, pentru ca inseamna locuri de munca si venituri la bugetul unei localitati saracite dupa inchiderea vechilor mine. Rezistenta se afla in minoritate, dar nu tace cand este vorba de efectele cianurilor.
De aproape un deceniu, minele din imrejurimile Certejului nu mai functioneaza. In 2006, cateva sute de oameni mai lucrau in mina Coranda, ultima inchisa in zona.
Din vechea exploatare aurifera au ramas cladirile ruinate, intrate in patrimoniul unui lichidator, cateva terenuri si constructii rar folosite, un punct muzeistic, un iaz de decantare care urmeaza sa fie ecologizat, intrarea in mina pe ale carei porti a fost pus lacatul. Si multe sperante, ar spune localnicii care se declara de acord cu viitorul proiect minier al canadienilor de la Eldorado Gold Corporation. Sperantele oamenilor sunt alimentate de insistenta cu care autoritatile locale promit locuri de munca in numele companiei Eldorado Gold Corporation si venituri de lux provenite din taxele platite de investitor.
Autoritatile sunt cele care dau tonul unui optimism lipsit de moderatie pentru o zona care se zbate in saracie. In Certejul de Sus drumurile sunt proaste, blocurile ofera un peisaj sinistru, iar istoria locului in care oamenii au trait in ultimele doua secole si jumatate de pe urma mineritului este marcata de cel mai mare dezastru ecologic petrecut in ultimul secol in Romania. In 31 octombrie 1971, aproape 100 de localnici au murit dupa ce digul iazului de decantare al minei s-a rupt, iar sute de mii de metri cubi de steril s-au prabusit peste cartierele comunei.
Gura de oxigen pentru tineri
Reprezentantii primariei sustin ca viitorul proiect minier va salva de la somaj cateva sute de oameni si va aduce bani la bugetul local. Tinerii nu au prea multe optiuni cand este vorba de gasirea unor locuri de munca. „In ultimii ani, sute de oameni au depus cereri la primarie, iar noi speram sa ii ajutam sa isi gaseasca locuri de munca la viitoarea exploatare”, spune Ovidiu Bugi, secretarul primariei. Certeju de Sus are o populatie de circa 3.100 de oameni si o rata a somajului de aproape 20 la suta. Cei mai multi dintre varstnici au lucrat in minerit, iar in prezent primesc pensii de minim 1.200 de lei – cei care au lucrat la suprafata, si de la 1.500 de lei in sus – cei care au desfaturat activitati in subteran. In multe cazuri, dintr-o astfel de pensie oamenii sunt nevoiti sa isi intretina intreaga familie. In plus, conditiile in care si-au desfasurat meseriile de miner au fost vitrege si le-au afectat sanatatea.