Specialistii din judetul Hunedoara atrag atentia ca braconajul arheologic este in floare la cetatile dacice din Muntii Orastiei. In ultimul an, insa, politistii nu au prins nici macar un cautator de comori, desi padurile din zona sunt impanzite de gropile sapate de acestia. Zeci de gropi, de dimensiuni mai mari sau mai mici, stau marturie trecerii cautatorilor de comori prin zona siturilor arheologice, iar luna septembrie aduce o crestere a sapaturilor neautorizate. „An de an, o data cu 1 septembrie coboara oile din golul alpin si incep sesiunile de braconaj arheologic. Vremea este inca buna, se poate dormi sub cerul liber si nu mai este pericolul sa fie vazuti de cineva. Este un fel de transhumanta in oglinda”, explica arheologul Mihai Castaian, sef de sectie la muzeul din Orastie. Misiunea cautatorilor de comori este facilitata de faptul ca perimetrele cetatilor dacice din Muntii Orastiei sunt „pazite” doar de un supraveghetor din partea muzeului.
De fapt, intr-un an de zile, jandarmii nu au reusit sa prinda pe nimeni si nici activitatea politistilor nu a fost mai bogata. Reprezentantii muzeului din Orastie spun ca si atunci cand au sesizat un caz clar de braconaj arheologic nu au rezolvat nimic. „Am facut o sesizare ca in zona Ponorici-Cioclovina sunt sapaturi neautorizate. Ne-am deplasat acolo impreuna cu reprezentanti ai Directiei Judetene de Cultura si ai Serviciului Patrimoniu din cadrul IPJ Hunedoara, pentru a constata interventiile ilegale. Politistii au refuzat insa sa intocmeasca procesul-verbal de constatare, pe motiv ca nu stiau unde se afla”, a precizat Castaian. Asa cum era de asteptat, dosarul constituit in cele din urma s-a incheiat cu neinceperea urmaririi penale, pe motiv ca „nu sunt constituite elementele unui braconaj arheologic”.
Isteria cautatorilor de comori a fost declansata in anii 1999-2000, dupa ce in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei au fost descoperite adevarate comori: monede de aur denumite „kosoni”, precum si monede de argint, aproape la fel de pretioase. Inarmati cu detectoare de metale sofisticate, aduse din strainatate, modernii cautatori bat zilnic traseele cunoscute sau mai putin cunoscute de la Sarmizegetusa Regia, Costesti, Blidaru sau Piatra Rosie. Cu greutati care depasesc opt grame, monedele de aur sunt deosebit de bine cotate pe „piata” externa, ceea ce a determinat o multime de persoane sa se ocupe exclusiv de cautarea pretioaselor monede. si vechii bani din argint masiv au suscitat un interes suficient de mare pentru ca braconierii sa sape gropi in perimetrele arheologice. Sute de hectare de teren din jurul cetatilor Costesti, Blidaru si fosta capitala Sarmizegetusa Regia – alaturi de cele de la Piatra Rosie si Banita – au fost incluse pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Totodata, reprezentanti ai Inspectoratului Judetean de Politie Hunedoara au efectuat cateva raiduri in forta, care – pentru scurt timp – au reusit sa-i sperie pe vesnicii cautatori ai tezaurului dacic. Bratarile de aur descoperite in acele perimetre au readus in zona cautatorii de comori, chiar daca acum acestia sunt mai tematori. Mihai Castaian povesteste ca Directia Silvica a organizat o licitatie pentru indepartarea materialului lemnos dintr-o doboratura aparuta in zona Sarmizegetusa Regia, iar firma care lucra in acel perimetru era reprezentata si de trei persoane cercetate in dosarul aurului dacic. „A fost trimis un arheolog sa supravegheze perimetrul, pentru a nu avea surprize”, a mai spus reprezentantul muzeului din Orastie.
Sursa: Romania Libera
