Cercetatorii vor demara in curand studii de fezabilitate pentru crearea unui canal care sa lege Marea Moarta de Marea Rosie.
Acest proiect este sustinut de Franta prin intermediul Agentiei franceze pentru dezvoltare. Sub podul Allenby, la granita dintre Iordania si Israel, miticul rau Iordan parcurge epuizat ultimii metri care il despart de destinatia lui finala, Marea Moarta. Fiind intensiv exploatat, acest rau nu isi mai indeplineste sarcina, aceea de a alimenta marea cea mai sarata din lume. In consecinta, din anii „70, Marea Moarta a pierdut o treime din suprafata sa. Daca nu se va lua nici o masura, expertii spun ca ea va disparea la jumatatea acestui secol. Aceasta este si una din cauzele aparitiei proiectului sustinut de Banca Mondiala de a contrui un canal care sa uneasca Marea Rosie cu Marea Moarta pentru a o alimenta pe ultima.
Studiile de fezabilitate vor fi realizate in curand de catre doua echipe: echipa franceza Coyne si Bellier va realiza studiile de fezabilitate tehnica, economica si de mediu iar echipa britanica ERM va analiza doar situatia privind mediul. Franta, prin Agentia franceza pentru dezvoltare (AFD) va contribui cu trei milioane, dintre cele doisprezece necesare pentru realizarea cercetarilor.
Din nenumarate motive, acest proiect „Red Dead” este necesar, deoarece nu numai ca va face posibila salvarea Marii Moarte asezand la masa tratativelor israelieni, iordanieni si reprezentanti ai Autoritatii palestiniene, ci va aduce o solutie pentru revolvarea crizei de apa din regiune. Cresterea numarului de locuitori a determinat si cresterea semnificativa a nevoii de apa. Numai pentru Iordania, deficitul anual de apa este de 500 de milioane de metri cubi. In unele cartiere ale capitalei Amman, alimentarea cu apa este intrerupta o data la doua zile. Israelienii si palestinienii vad acest proiect ca pe o necesitate dar si ca un mod de a demonstra ca aceste popoare pot ajunge la o intelegere, numind acest canal „Canalul pacii”.
Proiectul este insa o adevarata provocare. Acesta prevede crearea unei uzine pentru pomparea apei de pe malul Marii Rosii, apoi construirea unul canal care o va conduce pe o distanta de 180 de kilometri pana la Marea Moarta. Panta canalului ar trebui sa-i dea apei destula putere pentru a alimenta o centrala electrica si o uzina de desalinizare. Aceasta ar trata aproximativ 900 de milioane de metri cubi de apa, dintre care doua treimi ar fi destinate Iordaniei si o treime israelienilor si palestinienilor. Restul apei din canal-intre 700 si 800 de milioane de metri cubi- ar ajunge in Marea Moarta. Asta daca nu vor interveni alte proiecte cum sunt cele sustinute de presedintele Israelului, Shimon Peres, care doreste sa profite de crearea canalului pentru a contrui lacuri artificiale care sa permita crearea unor baze turistice in inima desertului Neguev.
Exista insa si obstacole, primul fiind de natura ecologica. Numeroase voci indica riscurile dezechilibrarii ecosistemului din Marea Moarta prin deversarea de apa din Marea Rosie. Un alt obstacol ar fi costurile ridicare ale proiectului, intre 2,5 si 4 miliarde de dolari si timpul necesar realizarii lui, aproximativ 10 ani.
Sursa: Le Figaro