Romania recicleaza doar 1% din deseurile municipale pe care le produce?

Ecologist mai mult din vorbe decat din fapte, romanul incepe sa inteleaga ce inseamna sa protejeze mediul, si, mai ales, de ce trebuie sa o faca. In luna septembrie, organizatiile de mediu ne provoaca sa demonstram cat ne pasa de viitorul tarii in care traim.

Inspirata de un grup de ecologisti estonieni care a reusit sa mobilizeze 4% din populatia tarii sa adune gunoaie intr-o singura zi, in 2008, Liana Buzea, presedintele asociatiei EcoAssist, a luat initiativa. Desi nu a fost singura care s-a gandit sa faca o versiune locala a proiectului estonian de ecologizare “Let’s do it!”, a fost cea care a strans o echipa si a obtinut sprijin de la autoritati, organizatii non-guvernamentale, companii si de la vedete pentru “curatenia nationala” programata pe 25 septembrie 2010. La finalul lui august 2007, cand Toomas Trapido, in prezent membru al Parlamentului Estoniei, i-a prezentat un plan pentru a curata toata tara de gunoaiele aruncate in natura in 5-7 ani, antreprenorul Rainer Nolvak a ridicat miza: “Stop. Asta vom face, dar o vom face intr-o singura zi”. Era prima data cand se organiza un eveniment de o asemenea amploare si, la inceput, niciunul dintre cei implicati nu stia cum va fi posibil. Dar erau convinsi ca se poate face. Nebunie transformata in provocare Aceeasi convingere ii motiveaza si pe cei din grupul care organizeaza “Let’s do it, Romania! Curatenie in toata tara. Intr-o singura zi!” Chiar daca anul trecut, cand s-au apucat de treaba indrumati de manualul realizat de estonieni, parea o nebunie. “Prima reactie a fost: nu pot sa fac asa ceva in Romania. Era o organizare care parea imposibila. Apoi, am luat-o ca pe o provocare”, spune Liana Buzea. Din septembrie 2009, cand s-a anuntat proiectul in Romania, s-au adunat peste 2.000 de oameni in echipa de organizare din toata tara, iar pe site-ul proiectului (www.letsdoitromania.ro) s-au inscris pana in prezent 5.500 de voluntari care vor sa ia parte la actiunea de curatenie. In paralel, peste 2.200 de voluntari au ajutat la realizarea hartii cu mormanele de gunoaie din arealele naturale ale tarii (zone din afara localitatilor). Pana acum s-au identificat 4.400 de mormane, adica 230.000 de metri cubi de deseuri, cele mai multe in judetul Ilfov. 200.000 de romani Estonienii au fost ajutati din toate partile, cu voluntari, echipamente sau mijloace de transport, de ajunsesera sa fie comparati cu mafia, pentru ca nimeni nu putea sa-i refuze. Desi au avut cea mai mare campanie de promovare organizata vreodata in Estonia si n-au platit nimic pentru ea, cu doar 10 zile inainte de actiunea de curatenie, pe site-ul proiectului se inregistrasera doar 10.000 de voluntari. Echipa de organizare facuse deja tot ce tinea de ea. Restul trebuia sa vina de la oameni. Pe 3 mai 2008, peste 50.000 de persoane au venit sa stranga gunoaie, adica 4% din populatia tarii cu 1,3 milioane de locuitori. Potrivit organizatorilor, guvernului i-ar fi luat 3 ani si 22,5 milioane de euro sa faca ce au reusit ei in 5 ore, cu un buget de 500.000 de euro. Organizatorii proiectului in Romania asteapta minimum 200.000 de oameni la curatenie. Pana acum, dintre cei care au preluat proiectul (Letonia, Lituania, Portugalia si Slovenia), slovenii au reusit sa mobilizeze cei mai multi voluntari, 270.000 de oameni, adica 12% din populatia tarii. Romania este cea mai mare tara inscrisa in proiect, cu o populatie de 10 ori mai numeroasa decat a Sloveniei. Echipa de coordonare va organiza centre de informare in fiecare judet al tarii si va afisa toate informatiile pe site, astfel incat oricine doreste sa participe sa poata afla imediat unde sa se prezinte pentru a fi inclus intr-un grup de voluntari. Organizatorii spun ca vor incerca sa asigure echipament pentru toata lumea, dar recomanda voluntarilor sa vina pregatiti de acasa cu o rola de saci de gunoi si o pereche de manusi. Ecologie primitiva “Este un proiect de bun-simt, nici macar nu l-as numi de ecologie. Poate o ecologie primitiva: ne strangem din urma, ceva ce trebuia sa facem demult”, explica initiatoarea. Desi a avut momente de ezitare, Liana Buzea spune ca acum nu mai are dubii ca proiectul va reusi. “Intrebarea este cum?” Va fi o provocare si pentru organizatori, dar mai ales un test pentru a afla cat de ecologisti sunt romanii. Defrisarea si poluarea, considerate principalele probleme de mediu ale Romaniei Defrisarea padurilor, poluarea aerului si a apei, dar si muntii de gunoaie sunt principalele probleme de mediu resimtite de romani, se arata intr-un studiu realizat de compania Synovate pentru WWF (World Wide Fund for Nature) Romania. Totusi, doar 1% dintre cei chestionati pentru sondaj in 2009 au declarat ca au donat sume de bani pentru protectia mediului, cei mai multi preferand proiectele ce implica orfelinatele si protectia copiilor (38%), ajutorarea celor afectati de catastrofele naturale (31%) sau persoanele cu handicap (11%). Protectia padurilor ar fi principala cauza de mediu pentru care romanii ar face donatii (54%), urmata de managementul deseurilor (42%) si protectia Dunarii (34%). Proiectele de mediu au impact pe termen lung Daca proiectul “Let’s do it, Romania!” urmareste in principal efecte pe termen scurt, Raluca Fiser, presedinta organizatiei Green Revolution, are o provocare pe termen mediu si lung pentru romani. Organizatia pe care o conduce a initiat Legea privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice, ce a intrat in vigoare in august si pentru care pregateste acum campania de implementare. “Este in primul rand o lege care-i invata pe 1,4 milioane de bugetari sa colecteze selectiv la serviciu”, explica Fiser. “Automat, unii dintre ei vor duce si acasa acest obicei”. Fiser lucreaza la ghidul de comunicare prin care va explica, atat celor din conducerea institutiilor statului cat si angajatilor acestora, cum sa colecteze selectiv si, mai ales, de ce sa faca asta. Legea prevede trei categorii de deseuri ce trebuie stranse separat: de hartie si carton, de metal si plastic si de sticla. Cei care nu vor respecta prevederile legislative risca amenzi intre 5.000 si 10.000 de lei. Nu se stie deocamdata cate institutii vor fi obligate sa puna in aplicare prevederile legii, dar toate trebuie sa organizeze colectarea selectiva si sa incheie, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a legii, un contract de predare a deseurilor cu o companie autorizata sa le recicleze. Lipsa educatiei Dar misiunea organizatiei de a-i face pe bugetari sa aplice prevederile acestei legi este cu atat mai grea cu cat romanii, in majoritate, nu sunt educati sa protejeze mediul si nu le-a intrat in reflex ca trebuie sa separe gunoiul menajer de carton, plastic si sticla, sa stinga lumina cand ies dintr-o incapere sau sa nu arunce ambalaje pe strada. Iar cand vine vorba sa dea bani pentru proiecte ecologice, sansele sunt minime. Fiser spune ca nu a facut actiuni de strangere de fonduri de la populatie, a preferat sa colaboreze cu firme. “Proiectele noastre sunt atat de mari incat daca as sta sa le finantez din convingerea, ca sa nu zic din mila fiecarei persoane fizice, ar mai dura pana in 2020”, spune presedinta Green Revolution. Romanii sunt mai deschisi sa doneze bani pentru a ajuta copiii, oamenii bolnavi sau pe cei afectati de calamitati, considera Fiser. “Partea de mediu este mai greu de comunicat. N-au invatat despre asta, nu inteleg care sunt efectele protectiei mediului pe termen lung”, adauga ea. Iar romanul a demonstrat in cei 20 de ani de la Revolutie ca are o gandire pe termen scurt, ca prefera deciziile cu impact rapid. “La mediu nu-i asa. Nu de maine o sa inceapa toata lumea sa colecteze selectiv sau sa mearga cu bicicletele”, explica Fiser. Iar provocarea pentru organizatiile de protectia mediului din tara este sa gaseasca un mod in care sa-si ambaleze mesajul ecologist astfel incat sa fie interesant pentru cat mai multi romani si, mai ales, sa raspunda unor nevoi. “Daca stai cu fiecare de vorba, ii pasa si intelege. Problema e ca nu poti face asta, trebuie sa gasesti alte solutii”. Colectarea selectiva, inca o necunoscuta pentru multi romani Organizatiile specializate fac periodic campanii de colectare pentru DEEE-uri Mai mult de jumatate dintre romani nu sorteaza deseurile in functie de materialul din care sunt facute, pentru ca nu au unde (69%), n-au timp (9,7%) sau pur si simplu din comoditate si neglijenta (5,7%), reiese dintr-un studiu realizat anul trecut de ECOTIC si Daedalus Millward Brown. Dintre cei care colecteaza selectiv (49,4%), cei mai multi arunca separat plasticul (86,2%), hartia (73,5%), sticlele (47%), produsele metalice (21,5%) si echipamentele electrice si electronice (14,6%). Pericolul din electrocasnicele uzate Deseurile provenite din frigiderele, televizoarele si masinile de spalat uzate pot avea in componenta substante periculoase care, atunci cand ajung in natura pot avea efecte nocive, pe termen lung, asupra hranei noastre, a apei si a aerului. Ponderea romanilor care au in gospodarie aparate nefunctionale a scazut din 2008 in 2009, de la 65,8% la 61,4%, iar majoritatea celor inclusi in sondaj au spus ca ar renunta la mai multe daca ar exista programe prin care sa le inlocuiasca pe bani mai putini. Mai mult de o treime prefera insa sa dea cadou produsele electronice uzate, iar peste 30%, sa le pastreze in gospodarie. Tinerii, cei mai ecologisti Presedintele ECOTIC, Valentin Negoita, spune ca romanii sunt din ce in ce mai receptivi la proiectele organizatiei care gestioneaza deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE). Cei mai activi s-au dovedit tinerii. ECOTIC a colectat anul trecut 10.505 tone de DEEE-uri (30% din totalul de astfel de deseuri colectate in toata tara), in crestere cu 15% fata de 2008. Asociatia Romana pentru Reciclare – RoRec a colectat alte 18.000 de tone in 2009 (62% din total). Totusi, Romania s-a situat sub tinta anuala impusa de legislatia europeana, adica 4 kilograme DEEE pe cap de locuitor. “Volumul de DEEE-uri colectate creste de la an la an, insa piata mai are mult pana va ajunge la maturitate”, explica Valentin Negoita. Suntem inca “la scoala” Romanul este mai degraba un “ecologist de conjunctura”, care devine “verde” atunci cand il sperie semnalele de alarma trase de organizatiile pentru protectia mediului. “Este un lucru bun, trecem inca printr-o perioada de educare a populatiei, esentiala in formarea unui comportament eco in randul romanilor”, explica Valentin Negoita. Anamaria Bogdan, manager de comunicare la MaiMultVerde, spune insa ca romanul nici nu este incurajat sa fie ecologist. “Daca vrei sa faci colectare selectiva, n-ai tomberoane langa casa, trebuie sa mergi de la 100 la 500 de metri in cazurile fericite”, explica ea. “Daca vrei sa consumi mai putina energie, un bec economic costa de 10 ori mai mult decat unul normal.” Numarul voluntarilor care se implica in proiectele eco creste insa de la an la an, la fel si cel al romanilor care colecteaza DEEE-uri sau care merg cu bicicleta. Cum si-au curatat estonienii tara Circuitul pet-ului in natura Ciclul de viata al plasticului

Sursa: Stiri.rol.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here