Fie că prăjim, sotăm sau confiem, de multe ori în bucătărie ne rămâne un rest de ulei sau de grăsime. Din păcate, tendința multora este de a arunca acest rest în chiuvetă sau de a-l arunca la gunoi, ambele acțiuni la fel de păguboase și periculoase pentru mediul înconjurător. Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite ale Americii, studii științifice au arătat că uleiurile vegetale și grăsimile animale au aceleași efecte grave asupra mediului înconjurător și viețuitoarelor ca uleiurile petroliere.
Uleiurile vegetale, grăsimile animale și componentele acestora pot provoca efecte fizice devastatoare, cum ar fi sufocarea lor prin epuizarea oxigenului atunci când animalele și plantele sunt acoperite cu ulei. Sunt toxice și formează produse toxice (atunci când iau foc în gropile de gunoi, de exemplu). De asemenea, pot distruge recoltele existente și viitoare, dăuna animalelor și habitatelor. Pot polua litoralul, pot bloca stații de tratare a apei și pot forma produse care rămân în mediul înconjurător mulți ani. Ajuns în apele naturale, uleiul afectează grav vietățile, căci împiedică transferul de oxigen prin plutirea sa la suprafața apei. Un singur litru de ulei poate polua un milion de litri de apă.
Miturile care ne înfundă chiuvetele
Nescrise, dar uneori promovate în spoturile publicitare, anumite mituri despre uleiuri și grăsimi s-au perpetuat și pun în pericol sănătatea țevilor, conductelor, sistemului de canalizare și, în final, al mediului înconjurător. Unul dintre aceste mituri este că grăsimea se dizolvă cu detergent de vase. Fals – chiar dacă detergenții descompun grăsimea pe moment, își pierd din eficiență, permițând solidificarea acesteia pe pereții conductelor odată ajunsă în canalizare. Mitul numărul doi: apa fierbinte ajută grăsimea să alunece prin conducte; în realitate apa nu va rămâne fierbinte pentru mult timp, iar grăsimea se va solidifica până la urmă. Nici temperatura pe care o are uleiul în momentul turnării în chiuvetă nu are nicio relevanță, deoarece uleiul va pluti deasupra apei și va adera la pereții conductelor indiferent dacă e eliminat cald sau rece.
E foarte important să știm cum să NU eliminăm uleiul uzat din bucătărie: în niciun caz nu trebuie să ajungă în chiuvetă, în toaletă, în canalizare; mai ales că resturile (animale sau vegetale) care au fost preparate în acel ulei pot complica și mai mult situația. Explicația este simplă, bazată pe legile fizicii: uleiul nu este solubil în apă; în al doilea rând, uleiul se mișcă mai încet decât apa. Astfel, se poate amesteca cu alte reziduuri și poate înfunda întreg sistemul de canalizare, chiar și numai câteva picături de ulei pot provoca daune conductelor. Dacă se întâmplă doar în bucătăria ta, s-ar putea ca reparațiile să coste destul de mult. Însă, dacă se înfundă sistemul de canalizare al blocului, poate fi afectat subsolul acestuia, dar și al clădirilor din vecinătate.
Reutilizarea în bucătărie, în ce condiții și de câte ori
În fiecare bucătărie din lume există cel puțin o sticlă de ulei, consumul global de ulei fiind estimat la 200 milioane de tone anual. Milioane de litri ajung în oceane, distrugând ecosisteme și omorând viețuitoare marine.
Înainte de a-l elimina după o utilizare, prima opțiune care ar trebui luată în considerare este refolosirea. Înainte de refolosire (ori reciclare) uleiul trebuie răcit, apoi strecurat cu ajutorul unui filtru pentru cafetieră sau prin mai multe straturi de tifon, pentru a îndepărta orice particule și resturi. Apoi se toarnă într-un recipient închis ermetic și se depozitează într-un loc întunecos, până la folosire.
E de preferat să fie stocat în recipiente din sticlă, astfel se dă o nouă utilizare și sticlelor sau borcanelor. Atenție, uleiul trebuie lăsat să ajungă la temperatura camerei. De asemenea, în funcție de tipul de mâncare preparată în ulei (legume, pește, carne de pui, porc sau vită), este recomandat ca acesta să fie stocat în recipiente diferite, dacă urmează să fie refolosit, iar acestea să fie etichetate corespunzător.
De reținut că uleiul își pierde din valorile nutriționale prin prăjire și se deteriorează după fiecare folosire, iar punctul de ardere (temperatura la care se va arde, n.r.) scade. De exemplu, uleiul în care a fost prăjită carne de pui poate fi stocat și refolosit de maximum 3 – 4 ori. Testele au arătat că după a patra utilizare, uleiul capătă o culoare verde, tulbure. În schimb, uleiul în care au fost prăjiți cartofi este, de regulă, mai „curat”, ceea ce înseamnă că poate fi reutilizat de maximum 8 ori. Dacă ai prăjit pâine sau alt fel de aluat, este sigur să refolosești uleiul de 3-4 ori.
Alte modalități de reutilizare a uleiului alimentar
Dacă uleiul alimentar este 100% vegetal (soia, porumb, floarea soarelui, semințe de struguri, măsline, cocos), poate fi adăugat în compost. Excepție face situația în care în ulei a fost adăugată grăsime animală sau dacă a fost gătită carne, având în vedere că ar putea atrage animale mici sau gândaci nedoriți. Râmelor se pare că le place uleiul alimentar, însă limitați cantitatea de ulei adăugată în compost: prea multă grăsime poate bloca circulația aerului sau apei.
Cei mai mulți dintre noi probabil nu se gândesc la această întrebuințare, dar uleiul alimentar poate fi reutilizat la fabricarea săpunului. Este o soluție 100% mai bună și mai prietenoasă cu mediul decât să fie eliminat împreună cu deșeurile reziduale.
Chiar dacă râmelor și anumitor insecte le place uleiul alimentar uzat, poate să țină gândacii la distanță. Uleiul 100% vegetal poate fi reutilizat ca insecticid sau ierbicid: dintr-un recipient cu pulverizator, se stopesc ușor plantele în zile cu umiditate ridicată. Chiar dacă nu va ucide gândacii, îi va ține la distanță.
Uleiul alimentar uzat poate fi rafinat și transformat în biodiesel. Există operatori economici care preiau uleiul, inclusiv de la persoane fizice. Chiar dacă ulterior va trece printr-un proces industrial de purificare, e de preferat ca, înainte de a fi predat, uleiul să fie filtrat, fără resturi alimentare. Dacă în localitate nu există operatori care colectează ulei alimentar uzat de la persoane fizice, se pot contacta restaurantele locale pentru a verifica posibilitatea donării uleiului către acestea. Restaurantele sunt obligate să predea uleiul uzat unor firme specializate în colectarea acestuia.
