Curiosity, cea mai ambitioasa aventurare de pana acum pe Planeta Rosie, se poate confrunta cu o mare problema. Micutul robot este gazda a 250.000 de spori bacterieni, estimeaza specialistii NASA, ceea ce inseamna ca, in eventualitatea putin probabila in care robotul va descoperi apa pe Marte, nu va putea lua probe, de teama sa nu o contamineze si sa dea nastere accidental vietii pe planeta rosie, scrie LA Times.
Sporii bacterieni sunt concentrati pe una dintre frezele folosite pentru a sapa in roca martiana si a colecta probe. Planul intial prevedea ca cele doua freze sa fie transportate pe Marte intr-o cutie cu mediu steril, pe care robotul ar fi deschis-o, dupa ce ar fi ajuns pe planeta si ar fi recuperat frezele pe care poate sa le monteze singur.
Inginerii NASA s-au temut insa de posibilitatea ca robotul sa fie avariat la contactul cu solul martian si sa nu mai poata executa operatiunile de auto-montare. Astfel, una dintre freze a fost montata inca de pe Pamant, cunoscandu-se faptul ca se risca o contaminare. Operatiunea a fost facuta fara stiinta directorului pentru protectie planetara din cadrul NASA, Catharine Conley.
„Nu trebuiau s-o faca fara sa-mi spuna. Nu este un lucru responsabil sa nu ne tinem de propriile reguli”, a declarat aceasta. De altfel, aceasta decizie a declansat un scandal intern in cadrul NASA, ceea ce a dus si la modificarea misiunii. Astfel, in loc sa fie trimis intr-o parte a planetei unde exista conditii de existenta a apei, Curiosity a fost trimis pe Craterul Gale, o zona ecuatoriala unde existenta apei sau a ghetei este improbabila.
In jur de 250.000 de spori bacterieni au supravietuit pe suprafata robotului Curiosity, dupa ce acesta a ajuns pe Marte, estimeaza specialistii NASA. Speranta acestora este ca bacteriile sa fi pierit din cauza conditiilor dure de pe planeta, precum temperaturile foarte scazute sau radiatiile ultraviolete. Insa oamenii de stiinta au aflat, in ultimii ani, ca anumite organisme pamantene pot supravietui atat in spatiu, cat si in conditii similare cu cele de pe Marte.
Lichenii trimisi in spatiu intr-o misiune a Agentiei Spatiale Europene, in 2005, au fost expusi vidului spatial si radiatiilor, reusind sa supravietuiasca mai multe zile.
Chiar anul acesta, biologul Andrew Schuerger a descoperit mai multe specii bacteriene capabile sa reziste conditiilor prezente pe Marte, inclusiv unei presiuni atmosferice de sapte milibari. Presiunea atmosferica de pe pamant este de 1,017 milibari, la nivelul marii.
Teama de a contamina mediul martian cu microbi pamanteni a determinat NASA sa imparta suprafata Planetei Rosii in mai multe zone, in functie de probabilitatea existentei apei. Regulile privind contactul cu o zona in care ar putea exista apa prevad ca toate suprafetele care intra in contact cu solul sau cu lichidul sa fie 100% sterile.
Contaminarea unei alte planete ar reprezenta o problema deopotriva etica si practica, spune Bruce Betts, purtator de cuvant al Societatii Planetare din Pasadena.
”Invatam din ce in ce mai mult despre Marte si despre rezistenta extraordinara a vietii in medii vitrege. Ar fi tragic daca intr-o expeditie din viitor am descoperi viata pe Marte, doar pentru a afla apoi ca provine, de fapt, de pe Pamant”, a spus Betts.
