Ciclul mareelor poate amplifica incalzirea globala

Inca din 1993, studiile comparate a mai multor savanti au confirmat ca nivelul marii a crescut cu 3.2 cm. Desi aceasta variatie apare ca fiind neglijenta, s-a dovedit a fi de doua ori mai ridicata decat inregistrarile intregului secol trecut. Aceasta cestere a nivelului marii este o consecinta a incalzirii globale. Cand temperatura marii creste, marea se extinde si astfel ocupa un volum mai mare. La ora actuala fenomenul este foarte bine cunoscut oamenilor de stiinta, dar alte procese care au primit o mai putina atentie, precum ciclul mareelor, pare sa contribute, la o scala globala, la fel de mult in schimbarile nivelului marii.
O echipa coordonata de oamenii de stiinta de la IRD au comparat o serie de imagini primite prin satelit stranse la intervale regulate, de peste 20 de ani, pentru a masura contributia bidecenala a ciclului mareelor asupra variatilor globale de crestere a apelor marilor. In prima faza a studiului, savantii si-au indreptat studiile asupra coastei Guineii Franceze(350 km), deoarece a fost identificata a fi foarte potrivita pentru observarea fenomenului. Aceasta este o regiune complet neafectata de activitatea umana si ofera siguranta ca testele preliminare a schimbarilor observate in geomorfologia coastei sunt la origine naturale. Zona geografica este acoperita in cea mai mare parte de populatii de mangrove, care reactineaza aproape imediat la orice schimbare produsa pe marginea coastei asupra conditiilor marine.
Studiul a folosit peste 60 de imagini fotografiate de satelitii Spot, Landsat,ASAR si JERS, care urmareau de peste 20 de ani, din 1986 pana in 2006, schimbarile si evolutia zonei de mangrove; in alte cuvinte ciclul didecenal al mareelor. In paralel si aproape in acelasi interval de timp, alti sateliti( data Ssalto produsi de Aviso) au dat date despre schimbarile nivelului marii. Comparand si punand in opozitie datele rezultate celor doua tipuri de sateliti, savantii au ajuns la calculul contributiei caracteristicelor fizice ale coastei in acest proces.
Analizele lor indica faptul ca mareele, cescand in amplitudine cu 3%, in zona coastei Guineii Franceze si de-a lungul celor 150km a platoului Guinea, erodeaza si provoaca retragerea tarmului cu mai mult de 100m din coasta in timpul primilor 10 ani din ciclu. In cea de-a doua jumatate a ciclului, mareele scad cu 3%, permitand regenerarea coloniilor de mangrove, cu siguranta un semn sigur pentru avansul coastei. De asemenea, rezultatele sugereaza ca inregistrarile cu ridicarea nivelului apelor pana la 75% in aceasta zona de coasta, in primii 10 ani au fost atribuite ciclului mareelor.
In podisul Guinea, media mareelor- diferenta dintre flux si reflux- este chiar mica situandu-se in jur de 2 metri. In acest context, se prezice ca intre 2006 si 2015 cresterea nivelului apelor nu va depasi cativa centrimetri. Asadar, va fi pe aceiasi linie de magnitudine precum cresterea nivelului marii ce se leaga de expansiunea temperaturilor oceanelor.
Interpretarea rezultatelor obtinute pentru Coasta Guinea, a condus la estimarea impactului ciclului mareelor asupra cresterii nivelului apelor la scala mondiala. Zonele de coasta exista acolo unde media mareelor este mult mai spectaculoasa ca marime decat in zona Guineii. De exemplu, in Franta, la Saint- Michel, poate fi mai mult decat 12 metri in inaltime; in Ungava Bay, pe coasta de est a Canadei, unde este cel mai mare record al inaltimii mareelor este de 20 de metri. In aceste regiuni, din anul acesta(2008) pana in 2015, ciclul bidecenal al putea cauza ridicarea nivelului marii cu peste 50 cm, sau de 25 de ori mai mare decat cresterea nivelului apelor din cauza maririi globale a temperaturilor oceanelor.
In 2015-2025, a doua faza a ciclului, se prezice ca va contribui la reglarea miscorarii nivelului marii. La scala planetara, ar putea compesa in parte efectele incalzirii globale in legatura cu nivelul aplelor. Datorita ciclului natural al mareelor,probabil cel mai predictibil sistem ciclic al planetei, aceasta cercetare ar trebui, in 20 de ani, sa conduca la o mai buna cunoastere a geomorfologiei coastelor si in particular a procesului de eroziune a tarmurilor.

Sursa:www.sciencedaily.com

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

103,714FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente