Array

Compania Rosia Montana pierde in procesul cu Ministerul Mediului

Curtea de Apel Bucuresti nu a dat castig de cauza companiei canadiene in procesul in care aceasta solicita reluarea evaluarii proiectului minier. Decizia Curtii poate fi contestata.Reprezentantii Rosia Montana Gold Corporation au refuzat sa comenteze decizia si sa prezinte planurile de viitor ale companiei.
rosia montana
Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au pronuntat, miercuri, prima sentinta in procesul prin care Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a cerut obligarea Ministerului Mediului de a relua procedura de autorizare a proiectului minier privat din Muntii Apuseni.

Dupa un an si jumatate de procese, instanta din Bucuresti a respins actiunea juridica a companiei din Rosia Montana.Procesul de evaluare a impactului asupra mediului a fost oprit in octombrie 2007 de fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, pe motiv ca certificatul de urbanism emis de Consiliul Judetan Alba a fost anulat definitiv de justitie.

“Admite exceptia privind autoritatea de lucru judecat. Respinge in puterea autoritatii lucrului judecat actiunea reclamantei si a intervenientilor in interesul acesteia”, se afirma in minuta pronuntata de judecatorii Curtii de Apel Bucuresti.

Din punct de vedere juridic, “autoritatea lucrului judecat” inseamna ca pe obiectul dosarului exista deja o hotarare pronuntata de o alta instanta. La ce s-au referit concret judecatorii va fi facut public doar dupa motivarea sentintei. Hotararea Curtii de Apel Bucuresti nu este definitiva si poate fi contestata prin recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Canadienii nu comenteaza

Desi decizia Curtii a fost data miercuri, reprezentantii companiei Rosia Montana Gold Corporation nu au dorit sa faca niciun comentariu cu privire la evolutia viitoare a proiectului. Proiectul minier de la Rosia Montana este detinut in procent de 80 la suta de compania canadiana Gabriel Resources, actionarul majoritar al RMGC SA.

Celalalt actionar important este compania Minvest Deva, cu aproximativ 19% din actiuni. Potrivit propriilor estimari, Gabriel Resources a investit in Romania peste 380 de milioane de dolari prin Rosia Montana Gold Corporation si va aloca mai mult de 2,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectului de la Rosia Montana.

Din studiile de pana acum reiese ca in Apuseni se afla cel mai mare zacamant aurifer din Europa – peste 300 de tone de aur, la care se adauga peste 1.500 de tone de argint. Canadienii declara ca exploatarea ar aduce peste 7,5 miliarde de dolari, dintre care 4 miliarde ar reveni statului roman. In realitate insa, numai 1,8 miliarde de dolari inseamna beneficii directe pentru Romania, restul de 2,2 miliarde despre care vorbesc cei de la RMGC fiind beneficii indirecte.

Legea anticianuri

Investitorii sustin ca mineritul este singura alternativa viabila pentru conditiile de trai din zona

Un impediment pentru dezvoltarea proiectului propus de canadieni parea sa fie propunerea legislativa privind interzicerea utilizarii cianurii in minerit, propunere inaintata, in 2007, de Gheorghe Funar si Peter Eckstein Kovacs. Dupa ce a fost respins de Senat, proiectul legislativ a fost trimis catre Camera Deputatilor, care are rol decizional.

Anterior dezbaterii din Camera, propunerea trebuie sa primeasca avizul a trei comisii: Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic, Comisia juridica, de disciplina si imunitati si Comisia pentru industrii si servicii. Prima dintre acestea a dat aviz negativ, iar cea de a doua – aviz pozitiv. Dezbaterile s-au blocat insa in Comisia pentru industrii, unde textul proiectului a suferit unele modificari. Astfel, deputatii au decis ca cianura ar trebui interzisa numai daca nu respecta procentajul impus de reglementarile europene.

Campanie publicitara mincinoasa

In ultimul an si jumatate, RMGC a continuat o singura investitie ce are legatura cu proiectul minier. A finalizat constructia cartierului “Recea” din Alba Iulia, unde se vor muta peste 100 de familii care au acceptat sa-si vanda proprietatile la companie. Valoarea investitiei a depasit 30 de milioane de dolari. Compania a lansat insa o ofensiva consistenta pe o alta directie, mai exact in domeniul mediatic, prin campania “In ce proiecte ar trebui sa investeasca Romania patru miliarde de dolari?”.

Spoturile televizate au fost difuzate pana in data de 23 iunie, cand Consiliul National al Audiovizualului a decis oprirea campaniei semnate de “23 Communication Ideas”, a lui Bogdan Naumovici. Membrii CNA au motivat decizia prin faptul ca spoturile induc publicul in eroare, lasand impresia ca toate cele patru miliarde de dolari sunt la dispozitia statului roman, in timp ce, in realitate, statul nu ar beneficia direct decat de 1,8 miliarde, restul reprezentand beneficii indirecte.

Decizia CNA a venit insa tardiv, cu numai doua zile inainte de finalizarea programata a campaniei.
Reprezentantii RMGC nu comenteaza decizia CNA, dar spun ca vor continua ofensiva in domeniul publicitatii. “Vom cheltui atat cat este necesar pana cand vom sti sigur ca publicul este constient de beneficiile proiectului nostru”, ne-a declarat Catalin Hosu, director de comunicare in cadrul RMGC.

Ministerul Mediului nu ar avea nicio problema cu acordarea avizului de mediu daca specialistii se pronunta pentru derularea proiectului, insa Guvernul este mandatat sa ia o decizie politica in acest caz.
Nicolae Nemirschi
ministrul Mediului

Vom cheltui atat cat este necesar pana cand vom sti sigur ca publicul este constient de beneficiile proiectului nostru.
Catalin Hosu
director comunicare Rosia Montana Gold Corporation

Istoricul unui proiect controversat

Opozantii proiectului spun ca solutiile pentru regiune sunt agricultura si ecoturismul

Septembrie 1995: licitatie pentru concesionarea iazurilor din perimetrele aurifere din Muntii Apuseni, castigata de Gabriel Resources Ltd.

Aprilie 2000 : Rosia Montana Gold Corporation (companie rezultata din asocierea Gabriel Resources Ltd. si Compania Nationala Minvest) anunta proiectul de reexploatare a unor zacaminte de aur din zona Rosia Montana.

Februarie 2002: incep negocierile cu satenii din Rosia Montana pentru stramutarea gospodariilor din apropierea perimetrelor de exploatare aurifera.

Iunie 2003:
premierul de atunci, Adrian Nastase, declara ca proiectul nu e o prioritate pentru Romania, avand in vedere riscurile sociale si de mediu pe care le implica.

Ianuarie 2004: Ministerul Culturii elibereaza un certificat de descarcare arheologica pentru patrimoniul arheologic din Masivul Carnic.

Iunie 2005: Curtea de Apel Alba anuleaza certificatul emis de Ministerul Culturii in 2004.

August 2007: Curtea de Apel Timisoara decide suspendarea certificatului de urbanism al RMGC.

Septembrie 2007: Ministerul Mediului opreste procesul de evaluare a impactului asupra mediului a proiectului ca urmare a suspendarii de drept a certificatului de urbanism.

Decembrie 2007: RMGC contesta in instanta decizia Ministerului Mediului.

Iulie 2009: Curtea de Apel Bucuresti respinge contestatia formulata de RMGC fata de decizia Ministerului Mediului. Decizia poate fi atacata prin recurs.

Sursa: Adevarul

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente