Continentul de plastic cucereste Pacificul

plastic1.jpgTerra are un al optulea continent. Stirea a picat ca un trasnet, la sfarsitul lui 2007. Este mai curand o insula decat un continent, dar ca si in cazul Australiei delimitarea nu e usor de facut, scrie publicatia electronica Natura Vox. Intre doua state americane, California si Hawaii, se intinde in Pacific un continent de deseuri cu o suprafata mai mare decat a unor tari precum Afganistanul sau Somalia.

Este “Marea Placa de deseuri a Pacificului”. Este rodul acumularii in decenii a 3,5 milioane de tone de deseuri din plastic, polyester etc. Densitatea masei este de 3,3 milioane bucati deseuri pe kilometrul patrat. Este singurul continent in extindere continua, antrenat intr-un vartej gigantic, cunoscut sub numele stiintific North Pacific Gyre.
Animale bolnave

Este un fel de remake modern al “Lumii disparute”. Noul continent nu intereseaza, practic, aproape deloc mediile stiintifice. Doar faptul ca degaja un miros urat nu este un motiv pentru a-l transforma in obiect de studiu. Aici nici vantul nu este suficient de puternic pentru a face vreun vas sa esueze, nici pestele nu este destul pentru a atrage pescarii, niciun drum comercial nu intretaie “Marea Placa”. Ea poate fi ocolita de toata lumea si lasata sa se dezvolte.

In ritmul actual de extindere, ar trebui ca ea sa atinga, pana la sfarsitul secolului, dimensiunile unui continent ca Africa. “Mediul este perfect pentru a inghiti orice pluteste pe suprafata oceanului”, spune un reprezentant al fundatiei Algatita Marine Research, Marcus Eriksen. Este si continentul unor fenomene nemaiintalnite intr-un orizont de timp perceptibil cu ochiul liber. Sticlele de plastic ciocnindu-se necontrolat, se descompun in fragmente mai mici sau mai mari, dar in niciun caz plasticul nu dispare. El devine adapost pentru specii de plante si animale marine, care absorb o cantitate de DDT de sute de ori cat limita normala. Rezultatul: aceste vietati sufera mutatii, iar cel de-al optulea continent tinde sa devina unul al monstrilor.

In ceea ce priveste vietatile adulte, “continentul” de plastic este baza de aterizare pentru pelicani. Atat aceste pasari, care nu gasesc hrana sanatoasa, cat si scoicile marine aduse de curenti se transforma masiv in animale bolnave. Nu de mult stiinta, fara a studia temeinic fenomenul, a dat un verdict necrutator: aceasta mica lume din Pacificul de sud a devenit prea mare pentru a fi starpita cu costuri rezonabile. Este si o alta problema: care tara isi va asuma responsabilitatea lichidarii continentului de deseuri? se intreaba organizatiile ecologiste. Cine are cea mai mare productie de etichete pe kilometrul patrat? Cine va peria coastele Somaliei din centimetru in centimetru, pentru a afla de unde vin cele mai multe deseuri? Misiune imposibila. In acest ritm, inainte de sfarsitul secolului XXII vom merge pe uscat (adica pe deseuri) din Japonia pana in California.

Planeta se dezvolta, dar grija pentru mediu nu urmeaza aceeasi cale. Conform unui studiu ONU, in iunie 2006 densitatea planetei de deseuri era de 46.000 de bucati pe o suprafata de 2,5 kilometri patrati. Iar industria secolului XXI produce 60 miliarde tone de mase plastice pe an. Pentru o asemenea cantitate ar trebui sa apara curand si al doilea continent, dar unde?, se intreaba expertii ONU.
Si Mediterana se umple

Raspuns posibil: in Europa. In Franta, in dreptul portului Entressen (aproape de Marseille) o asemenea groapa aduna 460.000 de tone de deseuri pe an, pe o suprafata de 80.000 de hectare. Pentru lichidarea acestora Franta preconizeaza de mai multi ani de zile un incinerator, care produce dioxina. Solutia de ecologizare are inconvenientele ei.

Deja vedem lumea regretand tabloul nouveau art al sacilor multicolori din plastic. Italia are si ea Glina sa, la poalele Vezuviului. Vom traversa in curand si Mediterana pe jos?, se intreaba autorii unui recent articol din Natura Vox.

Sursa: Cronica Romana

Articole similare

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,691FaniÎmi place
85CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...