– Daca privim doar cu o jumatate de secol in urma vom constata deosebiri radicale intre stilul de viata al bunicilor nostri si cel al omului modern, totdeauna agitat, in criza de timp, stresat si tentat sa obtina confortul absolut
Bunicii nostri aveau un stil de viata mai activ, erau mai rezistenti si mai sanatosi. Acest stil de viata se caracterizeaza, in principal, prin:
• activitate fizica moderat – intensa (mergeau frecvent pe jos);
• gandire pozitiva;
• acordau atentie orelor de masa (un adevarat ritual) si luau masa intr-un cadru linistit, concentrandu-se asupra acesteia;
• consumau alimente mai naturale, provenind din mai multe surse alimentare si mai putin prelucrate, chimizate;
• isi preparau de regula hrana in casa si doar pentru o zi, maxim doua;
• nu foloseau aditivi alimentari, grasimi artificiale, indulcitori artificiali si zahar uri rafinate;
• uleiurile erau nerafinate, presate la rece;
• nu traiau intr-o perpetua sarbatoare alimentara! Consumau mai putina carne si foarte putine preparate industriale din carne, mezeluri, carnati, pateuri (iar acestea erau preparate in gospodarie sau in conditii naturale, mult diferite de cele industriale actuale);
• se ridicau de la masa cand inca le mai era foame, nu se ghiftuiau;
• miercurea si vinerea tineau post (in aceste zile nu consumau alimente de origine animala – carne, lapte, oua). Dar, atentie! Posturile de miercuri si vineri din timpul saptamanii totalizau impreuna cu posturile mari peste 200 zile/an!
• nu consumau dulciuri rafinate, produse de cofetarie, patiserie decat la ocazii, sarbatori. Obezitatea era aproape necunoscuta (de altfel, obezitatea este necunoscuta in natura, numai omul modern si animalele domestice sufera de obezitate!);
• nu existau lanturi de restaurante tip fast-food;
• nu consumau bauturi racoritoare, energizante, ci apa de izvor;
• nu consumau cantitati excesive de bauturi alcoolice , industriale (bere, vin, lichioruri s.a) de calitate indoielnica;
• alimentele consumate nu aveau densitati calorice enorme, asa cum au cele de astazi (o portie de mancare la fast-food poate atinge valori calorice de 500-800 Kcal. Oportie de mancare sanatoasa, din alimente naturale, integrale are circa 150-200 Kcal.;
• portiile de mancare nu erau giganti ce precum cele actuale.
Cum arata stilul de viata de astazi?
Pai cam asa (bineinteles, total diferit de cel al bunicilor nostri):
• am adoptat un stil de viata sedentar, nu mai dorim sa facem nici un fel de efort fizic, ca urmare obezitatea la copii si adulti a devenit epidemica, imbolnavindu-ne de diabet tip 2, boli cardiovasculare etc;
• nu mai acordam nicio importanta orelor de masa si modului in care mancam;
• consumam alimentele haotic (pe strada, in autobuz, privind la televizor, in fata calculatorului), sarim de regula peste micul dejun, mancam seara nu numai excesiv, dar si mancaruri grele;
• consumam alimentele pentru ca sunt ieftine, gustoase sau sunt trendy-cool, chiar fara sa ne fie foame sau sete.
• Nu constientizam faptul ca alimentele industriale creeaza dependenta, determinandu-ne sa le dorim si sa le consumam cat mai des, ceea ce are drept efect adoptarea unei diete monotone si nesanatoase;
• consumam alimente devitalizate, dezechilibrate nutritional, industrializate, cu multe calorii, pline de chimicale, in proportii tot mai mari, rupand balanta dintre ingerarea si arderea caloriilor (acestea sunt, in general, alimente pasteurizate si sterilizate, alimente moarte, profund modificate fata de starea lor naturala);
• in fiecare moment avem un festin, mereu este sarbatoare alimentara;
• nu tinem perioade de restrictie alimentara voluntara (post), pentru a oferi posibilitatea organismului de a se detoxifica de anumiti nutrienti, E-uri, poluanti s.a.;
• consumam excesiv bauturi alcoolice industriale;
• inlocuim apa cu alte alimente fluide (bere, lapte, bauturi racoritoare sau energizante, cafea), ignorand faptul ca apa nu poate fi inlocuita de nici un alt fluid alimentar, asa cum laptele matern nu poate fi inlocuit de nimic
altceva;
• prajim in exces, in uleiuri nerezistente la temperatura – astfel, alimentele pe care le prajim se contamineaza cu substante neurotoxice si cancerigene;
• utilizam cuptorul cu microunde la incalzirea sau prepararea alimentelor -ceea ce scade valoarea nutritiva si genereaza modificari periculoase structurii acestora;
• nu asociem corect alimentele, provocand o digestie nesanatoasa, cu procese de putrefactie cancerigene;
• consumam prea putine fructe si legume proaspete de sezon, prea putine alimente integrale nerafinate, prea putine fibre alimentare;
• nu respectam bioritmurile individuale si alternanta perioadelor de activitate cu cele de odihna.
Ce este de facut?
Simplu! Trebuie sa avem vointa si intelepciunea de a ne intoarce, macar partial, la obiceiurile de viata si alimentatie traditionale ale inaintasilor nostri pentru a ne cruta atat sanatatea noastra, cat mai ales pe cea a generatiilor
viitoare, care devin din ce in ce mai sensibile.
Cu durere afirm ca generatia mea este generatia celor ai caror copii sunt mai bolnavi decat insasi parintii! Si nu numai atat! Discutam cu un bun prieten medic, care mi-a atras atentia asupra faptului ca, din pacate, copiii au inceput sa moara inaintea parintilor!
Dupa unele date recente, in medie peste 300.000 de romani frecventeaza zilnic restaurantele fast-food, vanzarile avand in continuare un puternic trend pozitiv.
Preferintele tuturor consumatorilor de fast-food se indreapta catre alimente inalt procesate, rafinate, aditivate, hipercalorigene, dezechilibrate nutritional (hamburgheri cu cartofi prajiti, bauturi de tip cola, sandwitch-uri cu sosuri tip maioneza etc.).
Culmea este ca parintii isi aduc tot mai des copiii la astfel de restaurante si aleg meniurile pentru acestia sau le organizeaza petreceri. Parintii sunt in acest caz iresponsabili (da, am ales bine acest cuvant – iresponsabili – si nu in necunostinta de cauza, deoarece astazi toata lumea stie cat de periculoase sunt alimentele de la fastfood!).
Parintii ignora pericolul pentru sanatatea propriilor copii, care vor adopta astfel un stil de viata ce ii va transporta invariabil, mai devreme sau mai tarziu, in zona bolilor grave. De altfel, OBEZITATEA INFANTILĂ, pe langa cea a adultului, a devenit o problema de sanatate publica si pentru Romania.
Pentru a contracara acest trend au fost elaborate acte ce reglementeaza comercializarea unor alimente nerecomandate copiilor in scoli (legea 123/2008, ord. 1563/2008). Insa legea fara suportul educational al parintilor si scolii nu poate avea efectele scontate.
Parasindu-ne traditiile si adoptand un stil de viata strain noua ne-am pierdut o parte din identitatea noastra, din cultura si credinta care au dat acestui neam puterea de a rezista peste veacuri.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, “Si noi ce mai mancam?”
