Delta Dunarii: paradisul apelor a ramas fara apa potabila

Fara sisteme de alimentare cu apa si canalizare, Delta nu poate suporta socul dezvoltarii explozive a turismului. In ultimii sapte ani, numarul vizitatorilor a crescut de patru ori. Pentru a combate problema braconajului, guvernantii vin cu alternativa turismului ecologic, in conditiile in care infrastructura este la pamant.

Odata cu sfarsitul lui mai, pe cheiul din Sulina incep sa calce tot mai multi turisti. Cum ies din salupa care ii aduce din Tulcea, Lucian Pamfil ii zareste si, inainte ca alt localnic sa le fure atentia, se avanta sa le ofere cele mai rentabile locuri de cazare din zona sau o calatorie cu barca, la orice ora din zi.

Sau solutia la orice nevoie pe care o au, pentru ca el cunoaste toata Delta ca in palma. “O groaza de turisti imi pica-n maini. Tot ce vor ei le ofer. Le arat cele mai bune restaurante, cele mai confortabile case si ii plimb cu barca prin toata Delta”, se lauda el.

O plimbare de vreo doua ore pe canalele Dunarii poate sa ajunga si la 200 de lei, insa minunile pe care doar aici le poti vedea vor compensa gaura din portofel. Tariful nu e fix, te mai uiti si la fata omului… Daca te intalneste pe strada, Pamfil nu te abordeaza ca si cum ai fi un potential client. “Nu, nu care cumva sa intrati in vorba cu omul pe care l-ati strigat la gard. E un focar de infectie acolo. Copiii lui trag intruna aurolac din punga. Dar ce va intereseaza?”

La vanatoare de turisti

Cunoaste aproape toate familiile din localitate si, in functie de informatiile sau de serviciile pe care le vrei, te ghideaza la persoanele potrivite. Pana la urma, asta stie sa faca cel mai bine, cand nu repara barcile vecinilor, sa fie ghid turistic.

Desi s-a obisnuit sa prezinte vizitatorilor toate frumusetile Deltei, Pamfil cunoaste foarte bine una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta Delta, in spatele imaginii de Paradis. “In armata, sanitarul unitatii ducea probe de apa la Tulcea, la laborator, si niciodata n-au iesit bune timp de 20 de ani cat am lucrat acolo, pana-n 1999.

Pe chestia asta, toti militarii din Delta aveau cota de apa minerala. In tinerete obisnuiam sa beau apa de pe canalul Dunarii, filtrata cu ajutorul vegetatiei, era limpede de-i vedeai fundul!”, isi aminteste Pamfil.

Dunarea “inghite” tot mai multe ape reziduale

Pe teritoriul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” traiesc circa15.000 de oameni. Numarul vizitatorilor din Romania si din strainatate se inmulteste de la an la an, vara trecuta ajungand la aproape 150.000, potrivit Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural.

O calatorie cu barca in Delta poate costa 300 de lei

Pe langa faptul ca cele mai multe comunitati din Delta nu beneficiaza de alimentare cu apa potabila, toate apele reziduale de la gospodarii si de la pensiuni ajung in Dunare, pentru ca de ani buni de zile statii de epurare nu exista decat in faza de proiect.

Cu cat sunt mai multi turisti, cu atat riscul de poluare a fluviului este mai mare. Biologul Nicolae Galdean, decan al Facultatii de Ecologie din cadrul Universitatii Ecologice Bucuresti, ne-a spus ca, in ritmul in care se construieste in Delta, este foarte posibil ca in cativa ani deseurile deversate in Dunare sa duca la distrugerea ecosistemelor. “Cantitatile mari de nitrati si de fosfati din apa genereaza fenomenul de eutrofizare, prin care Dunarea devine din ce in ce mai saraca in oxigen si pun in pericol viata faunei acvatice”, explica acesta.

Chimicalele, bacteriile si metalele grele pe care le contine apa din care cei mai multi sateni isi fac ciorba sau cafeaua sunt in concentratii tot mai mari, dupa cum arata ultimele rapoarte ale Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” (ARBDD).

Au apa doar trei zile pe saptamana
situatia alimentarii cu apa
Pentru locuitorii din comuna Jurilovca, prima grija nu este calitatea apei, ci sa aiba mereu o rezerva de apa in casa, avand in vedere ca alimentarea se face doua ore pe zi, doar de trei ori intr-o saptamana. “Chiar daca vine de la izvoare, apa este foarte calcaroasa, iar piatra se depune de un deget. Cand fierb cafeaua dimineata, se face alb ibricul”, spune Cristina I. din Jurilovca.

Specialistii sustin ca fierberea apei din Dunare nu rezolva decat problema bacteriilor care pot produce toxiinfectii alimentare sau boli parazitare. “Stiu ca Dunarea e poluata grav din punct de vedere chimic, mai ales cu metale grele, cum e plumbul. In cazul acesta, riscurile de imbolnavire nu-si arata coltii imediat. Pe termen lung insa apa netratata poate duce la aparitia bolilor cronice, chiar a cancerului”, spune directorul Institutului de Cercetare Alimentara din Bucuresti, Gheorghe Mencinicopschi.

In ceea ce priveste resursa piscicola, guvernatorul Deltei, Grigore Baboianu, a recunoscut ca situatia calitatii apei devine din ce in ce mai grava, astfel incat nu recomanda oamenilor care vin in Delta sa manance pielea si grasimea de pe carnea de peste.

Pensiunile isi deverseaza reziduurile in Dunare

In Delta sunt in prezent 60 de pensiuni autorizate, 11 hoteluri plutitoare si circa 90 de case de vacanta construite deja sau in curs de construire, potrivit datelor ARBDD. Daca sunt autorizate nu inseamna si ca isi trateaza apele reziduale. Din cauza lipsei unui cadru legal in aces sens, avizul de mediu si autorizatia de functionare se dau si daca pensiunile nu-si achizitioneaza un sistem propriu de epurare.

Baboianu spune ca odata cu finalizarea constructiei, administratorii au un termen de circa un an pentru a-si ecologiza apele reziduale, dar, pentru ca un sistem de epurare costa cel putin 3.000 de euro, de cele mai multe ori mai sunt pasuiti inca un an.

Casele de vacanta nu pot fi obligate sa-si construiasca sisteme de epurare, pentru ca se aliniaza, practic, gospodariilor din comuna respectiva, care depind de sistemul public de canalizare si de epurare a apelor menajere si nu-si asuma nicio responsabilitate in acest sens.

Marea problema insa, potrivit guvernatorului Deltei, este ca in loc de doua camere, cat ar trebui sa aiba in mod normal o casa de vacanta, majoritatea lor au o capacitate de sase pana la 10 camere. “Deocamdata nu putem sa-i sanctionam pe acesti administratori decat pentru evaziune fiscala, desi impactul asupra mediului este direct proportional cu numarul tot mai mare al turistilor”, spune Baboianu.

Controale superficiale

Cu toate acestea, mai nimeni nu e tras la raspundere. Pentru acest lucru este nevoie de o supraveghere impecabila si de un control la sange, iar in Rezervatia Deltei nu sunt decat 50 de oameni din ARBDD si de la Garda de Mediu care incearca de ani de zile sa puna in aplicare aceste servicii.

Daca nu deverseaza apele direct in Dunare, pensiunile au in cel mai bun caz sistem propriu de canalizare, prin care reziduurile ajung in panza freatica. Aceasta din urma este puternic afectata si de rampele de gunoi care in toata Delta nu sunt decat niste focare de infectie. In plus, nicio localitate din Delta nu dispune de un put sec in care sa fie aruncate lesurile de animale.

200 de grame de detergent folosesc pentru fiecare turist pensiunile din Delta care-si deverseaza apele reziduale in Dunare.

Sursa: Adevarul

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,164FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente