Sunt lucruri care se intampla in Romania, cu sprijinul direct al politicienilor si cu incalcarea flagranta a legilor si a hotararilor judecatoresti. Iar asemenea lucruri ne situeaza in grupul tarilor bananiere, nicidecum in Europa, cum fals suntem tentati sa credem cand privim harta lumii.
Uite un caz revoltator. Una dintre marile probleme legale a RMGC (compania canadiana care intentioneaza sa exploateze cu cianuri aurul de la Rosia Montana) este obtinerea certificatului de descarcare de sarcina arheologica pentru Masivul Carnic (unul dintre cei patru munti pe care intentioneaza RMGC sa-i rada de pe fata pamantului). Intr-o prima faza, RMGC a obtinut acest certificat, insa cu incalcarea legii. Acest fapt a fost stabilit prin decizia definitiva a Curtii de Apel Brasov, in anul 2004, care a anulat certificatul respectiv.
Iata o parte din motivarea Curtii: „Subsolul zonei prezinta un interes arheologic deosebit, fiind unul dintre cele mai mari centre miniere antice ale lumii romane descoperite […] Inceperea unor lucrari miniere in zona (activitate curenta cu folosirea inclusiv a explozibililor) ar conduce la alterarea vestigiilor arheologice supuse protejarii […] Exploatarea unei parti din Masivul Carnic este incompatibila cu obligatia de protejare a galeriilor miniere romane descoperite in zona. Integritatea lor ar fi afectata. Emiterea certificatului de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din Masiv, doar pe considerentul ca s-au identificat mai putine vestigii ca in alte zone cercetate, sau ca lucrarile de conservare ar fi costisitoare, nu se justifica.”
Ei bine, in saptamanile viitoare Comisia Nationala de Arheologie (CNA) este chemata sa acorde un nou certificat de descarcare de sarcina arheologica pentru acelasi obiectiv! S-a schimbat ceva intre timp in Masivul Carnic? Absolut nimic. Doar ca RMGC sustine ca a apelat la „alti” specialisti pentru a finaliza cercetarile arheologice din Masiv. Lucru care, din punct de vedere legal, nu are absolut nicio relevanta in conditiile unei sentinte judecatoresti definitive si obligatorii. Daca s-ar accepta o astfel de situatie, un proces ar dura la nesfarsit, fiind reluat de fiecare data cand una dintre parti invoca alta, si alta, si alta opinie „specializata”. Dar, cum spuneam, sentintele judecatoresti definitive in Romania sunt doar pentru fraieri. Nu si pentru companiile transantionale sustinute de Videanu si alti politicieni, de toate culorile.
Despre modul in care a fost acordat certificatul de descarcare de sarcina arheologica anulat de catre Curtea de Apel Brasov sta marturie o alta hotarare judecatoreasca, din 21.07.2006, mai exact motivatia sentintei penale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti. Prin aceasta decizie, Judecatoria il achita din punct de vedere penal pe Paul Damian, directorul Muzeului National de Istorie al Romaniei (MNIR), dar arata urmatoarele: „Raportul arheologic (pe baza caruia s-a eliberat certificatul de decarcare de sarcina – n.a.) intocmit de intimatul Paul Damian cuprinde in mod evident doar opiniile acestei persoane si sunt intr-o vadita contradictie cu observatiile misiunii arheologice franceze (…) Acesta are dreptul la o opinie, chiar daca e formulata cu rea-credinta si chiar daca prin aceasta se sprijina in mod direct sau indirect interesele economice ale unei corporatii internationale care are ca scop exploatarea aurului in acea zona. (…) Reaua credinta a acestei persoane sau eventual nepriceperea acesteia ar fi trebuit sa fie analizata de Comisia Nationala de Arheologie”.
Despre responsabilitatea profesionala a domnului Paul Damian am mai avut ocazia (din pacate) sa scriu (detalii aici:). In urma cu o luna si jumatate, v-am prezentat modul absolut revoltator in care vestigii de patrimoniu national, provenite de pe santierele arheologice ale MNIR de la Rosia Montana, au ajuns sa fie „depozitate” printre gramezi de balega de cal in fosta scoala din localitate. Pana la ora actuala, MNIR nu a oferit un raspuns oficial referitor la aceasta neglijenta condamnabila. Si nici Ministerul Culturii nu a deschis inca o ancheta referitoare la acest caz. Pentru ca, inca o data amintesc, traim in Romania.
Si, totusi, in Romania, arheologii au un Cod Deontologic. Iata doua articole extrem de interesante din acest Cod:
Art.7. Arheologii nu se vor angaja si nu vor permite ca numele lor sa fie asociate cu orice activitate cu impact asupra patrimoniului arheologic care urmareste un profit comercial, obtinut direct din patrimoniul arheologic sau ca urmare a exploatarii acestuia.
Art. 29. Arheologii implicati in cercetarea arheologica contractuala trebuie sa se asigure ca informatia arheologica nu este suprimata fara motiv sau pentru totdeauna (de catre investitori sau institutii cu activitate arheologica) numai pentru motive comerciale.
Aceste doua articole sunt mentionate si in scrisoarea deschisa adresata de Asociatia „Alburnus Maior” membrilor CNA, chemati, din nou, sa-si dea avizul pentru descarcarea de sarcina arheologica a Masivului Carnic. Membri ai CNA care au acum ocazia sa intre in istorie. Depinde de ei in ce fel.
Iata si lista completa a membrilor CNA care se vor pronunta asupra descarcarii de sarcina.
Alexandru Suceveanu – Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”, Bucuresti,
Alexandru Barnea – Universitatea Bucuresti, Facultatea de Istorie,
Crisan Museteanu – Muzeul National de Istorie a Romaniei,
Ioan Glodariu – Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj Napoca Facultatea de Istorie,
Paul Damian – Muzeul National de Istorie a Romaniei,
Dumitru Teicu – Muzeul Banatului Montan Resita,
Ioan Stanciu – Institutul de Arheologie si Istoria Artei Cluj Napoca,
George Trohani – Muzeul National de Istorie a Romaniei,
Adriana Pescaru – Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva,
Octavian Bounegru – Universitatea Iasi, Facultatea de Istorie,
Zeno Pinter – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, Facultatea de Istorie,
Florin Hau – Complexul Muzeal „Bucovina”, Suceava,
Florin Topoleanu – Institutul de Cercetari Eco-Muzeale, Tulcea,
Gheorghe Dumitroaia – Muzeul Judetean Neamt,
Valeriu Sarbu – Muzeul Brailei,
Sorin Cocis – Institutul de Arheologie si Istoria Artei Cluj Napoca,
Livia Buzoianu – Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta,
Dragomir Popovici – Muzeul National de Istorie a Romaniei,
Florin Drasovean – Muzeul Banatului Timisoara,
Viorica Crisan – Muzeul National de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca,
Ioan Carol Opris – Universitatea Bucuresti,
Mihai Barbulescu – Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj Napoca.
***
Scrisoarea deschisa a Asociatiei „Alburnus Maior” o puteti citi integral aici, unde gasiti si adresele de mail ale membrilor CNA (publice conform statutului lor de functionari publici), daca doriti sa le scrieti si sa le solicitati respectarea propriului lor Cod Deontologic:
P.S. Numarul romanilor care ii solicita Ministerului Culturii inceperea demersurilor pentru listarea UNESCO a Rosiei Montane (lucru promis de ministrul Kelemen Hunor inca din luna februarie) a trecut de 34.000.
