Administratia Bazinala de Apa Olt a facut cunoscut printr-un comunicat de presa ca, in lunile martie si aprilie a.c., va intreprinde o serie de actiuni de control privind salubrizarea cursurilor de apa. Aceasta informatie ar trebui sa alerteze administratiile publice locale mai ales in ceea ce priveste prezenta masiva in zonele supuse controlului a deseurilor din materiale plastice care, de ani de zile, dau mari batai de cap. De la o primavara la alta, cand apele provenite din topirea zapezii aluvioneaza spre Olt, acestea aduna in albii uriase cantitati de pungi si sticle din plastic creand straturi groase ori baraje periculoase. Chiar daca aceste tipuri de deseuri sunt indepartate, ele dau mai departe dureri de cap deoarece, prin stocare, sufoca depozitele fara a putea fi reciclate.
Romania sufera serios la capitolul infrastructurii pentru reciclarea deseurilor din plastic, iar anul de gratie 2013 creaza si el alte mari probleme. Este anul pana la care tara noastra s-a angajat sa asigure recuperarea a 60% din deseurile de plastic pentru a atinge standardele europene. Or, la ora actuala, autoritatile romane sunt in serioasa intarziere cu introducerea si aplicarea legislatiei de mediu. Ma refer in principal la Directiva 98/2008/CE a Parlamentului European adoptata inca din 19 noiembrie 2008. Aceasta Directiva instituie obligatia ca, pana in 2013, fiecare din tarile membre ale UE sa-si modifice planurile de gestionare a deseurilor si sa elaboreze programe de reciclare a acestora.
Inca de la intrarea in vigoare a Directivei, in Parlamentul Romaniei s-a introdus o propunere legislativa privind reciclarea deseurilor din plastic, insa, din pacate, aceasta initiativa a disparut inainte de a fi dezbatuta.
Daca le privim la nivel judetean, lucrurile par sa stea ceva mai bine in Valcea. Trebuie apreciat faptul ca municipiul Rm.Valcea se numara, alaturi de Bucuresti, Baia Mare, Piatra Neamt, Suceava si Buhusi, intre cele sase orase din Romania unde conceptul de colectare selectiva este mai bine cunoscut in randurile cetatenilor. A crescut, de asemenea, numarul celor care folosesc containerele selective, insa si la noi au ramas descoperite din acest punct de vedere ariile protejate, albiile majore ale cursurilor de ape, terasamentele de cale ferata etc. Apoi mai trebuie spus ca doar colectarea selectiva nu incheie ciclul de management integrat al deseurilor plastice, la acesta trebuie sa se alinieze si un sistem de reciclare. Aici lucrurile s-au impotmolit. In toata Romania nu exista decat o singura fabrica de reciclare, la Buzau, unde afacerea a fost pusa pe picioare nu de un inteprinzator autohton, ci de catre un om de afaceri din … Taiwan!
Colectarea selectiva si stocarea la nesfarsit nu rezolva problemele deseurilor de plastic. Se stie ca vor trebui sa treaca sute de ani pentru ca un banal bidon sa se descompuna in pamant, dar fara ca el sa se biodegradeze vreodata. De aceea, reciclarea ramane singura alternativa de a scapa de muntii de PET-uri. La aceasta problema globala nu s-a gandit nici macar inginerul american Nathaniel Wyeth, in acel an 1973 cand a patentat prima sticla fabricata din polietilena tereftalata de la care si provine denumirea prescurtata: PET.