Exploatarea gazelor de sist se confrunta cu numeroase probleme de ordin ecologic, iar mai multe state europene au luat masuri de restrictionare a uzului tehnologiilor aplicate in cadrul unor asemenea exploatari. Autoritatile unor state europene, precum Franta si Bulgaria, ecologistii si o serie de specialisti in geologie sunt preocupati de felul in care fracturarea hidraulica, o tehnologie fara care nu se pot exploata gazele de sist, afecteaza resursele de apa freatica, solul si riscurile seismice din regiunile in care gazele de sist sunt exploatate la scara larga.
Desi sustinatorii industriei gazelor de sist si reprezentantii companiilor extractive obisnuiesc sa acuze criticii de exagerarea premeditata a riscurilor asociate extractiei gazelor de sist, exista mai multe studii facute de institutii de stat care certifica existenta unor probleme serioase care pot aparea ca urmare a exploatarii gazelor de sist.
Profesorul Bill Ellsworth de la Serviciul Geologic al SUA a fost autorul unui studiu in cadrul caruia s-a demonstrat ca exista o legatura intre cutremure de pamant si exploatarea gazelor de sist cu ajutorul fracturarii hidraulice. Studiul a vizat cresterea numarului de cutremure in regiunile care erau considerate inactive din punct de vedere seismic. Conform datelor prezentate, in regiunea Vestului Mijlociu si Sudului Central al SUA numarul cutremurelor cu magnitudinea de peste 3 grade Richter a crescut de la 29 in 2008 la 134 in 2011, iar aceasta crestere semnificativa a fost legata de activitatile extractive ale industriei gazelor de sist.
Bill Ellsworth a explicat intr-un interviu, acordat jurnalistilor postului public de radio din SUA, modul in care fracturarea hidraulica contribuie la declansarea cutremurelor: „o perturbatie relativ nesemnificativa poate inclina balanta si sa faca in asa fel ca un cutremur, care nu s-ar fi produs pentru o perioada destul de indelungata, sa se produca acum.” De fapt, exploatarea gazelor de sist devine un fel de accelerator al cutremurelor de pamant care incep sa se produca cu o frecventa crescuta, chiar si in zonele considerate inactive din punct de vedere seismic. Efectele pe care exploatarea gazelor de sist ar putea sa le provoace in regiuni active din punct de vedere seismic inca sunt necunoscute, deoarece nu s-au gasit tari dispuse sa-si asume acest risc.
Serviciul Geologic al SUA nu este unica institutie de stat care a identificat o legatura de cauzalitate dintre exploatarea gazelor de sist si cutremurele de pamant. Comisia de Reglementare a Petrolului si Gazului din regiunea Columbia Britanica a Canadei a ajuns la o concluzie asemanatoare in cadrul unui raport referitor la cutremurele inregistrate in zone ale caror seismicitate era considerata nula inainte de inceperea exploatarilor gazelor de sist.
Exista cel putin un exemplu de cutremur cu o magnitudine de 5,6 grade pe scara Richter despre care se spune ca ar fi fost provocat de „injectii de lichid”, adica de fracturarea hidraulica folosita pentru extractia gazelor de sist. Universitatea din Memphis a publicat un studiu facut de geologul Stephen Horton referitor la cutremurul care a avut loc in noiembrie 2011 in statul Oklahoma, iar concluziile studiului arata ca, cel mai probabil, vina principala pentru producerea cutremurului apartine fracturarii hidraulice.
Analizand cutremurele de pamant care au fost provocate de activitatea companiilor care exploateaza gazele de sist, se poate observa ca magnitudinea cutremurelor creste pe masura ce creste activitatea extractiva a acestor companii. In 2008 au aparut cutremure de 2-3 grade Richter, in decursul anilor 2009-2010 s-a ajuns la 4 grade, iar in 2011 s-a inregistrat primul cutremur de 5,6 grade Richter. Unele tari europene nu doresc sa-si asume riscul de a afla pana unde pot ajunge riscurile seismice provocate de extractia gazelor de sist. Altele sunt dispuse sa riste. Timpul si cutremurele viitoare vor arata cine are dreptate.
