Depozitele urbane, cladirile abandonate si blocurile inalte sunt ultimele locuri in care te-ai astepta sa gasesti sursele unei revolutii ecologice. Totusi, din Singapore pana in Scranton, Pennsylvania, fermele verticale promit o modalitate inovatoare si ecologica de a hrani populatia oraselor de pe tot mapamondul, aflata intr-o crestere semnificativa.
In martie, cea mai mare ferma verticala va deschide un magazin in orasul Scranton. Construit de cei de la Green Spirit Farms din New Buffalo, magazinul va avea doar un nivel de 3,25 de hectare, dar va contine etajere inalte ce vor adaposti aproximativ 17 milioane de plante, numarul lor fiind in crestere.
Fermele verticale au ca scop evitarea problemelor esentiale ale cultivarii plantelor in zonele secetoase si pe terenurile infertile, aflate la sute de kilometri de centrele urbane in care vor fi consumate. In schimb, Dickson Despommier, un ecologist de la Universitatea Columbia din New York City, care a sustinut fermele verticale inca din anul 1999, a sugerat ca alimentele ar trebui crescute anual in cladiri urbane inalte, reducand poluarea aparuta de pe urma emisiilor de carbon provenite de la transportarea fructelor si legumelor.
Plantele isi obtin nutrientii prin conservarea apei, utilizarea sistemelor hidroponice si folosirea led-urilor care imita lumina solara. Intretinerea lor nu este una dificila deoarece etajerele cu plante sunt rotite automat pentru ca fiecare planta sa primeasca necesarul de lumina, iar pompele automate de apa asigura o cantitate de nutrienti distribuita egal.
,,Intregul proces poate fi monitorizat prin smartphone-ul fermierului”, spune Daniel Kluko, managerul GSF’s R&D. Acesta a precizat ca noua ferma din Scranton va cultiva 14 culturi de salata verde anual, precum si spanac, varza creata, rosii, ardei, busuioc, capsuni. Capacitatea sa va fi de aproape 10 ori mai mare decat prima ferma verticala, deschisa in anul 2011 in New Buffalo.
Sustinatorii vad in fermele verticale o modalitate de a hrani populatia care se urbanizeaza rapid. Conform predictiilor O.N.U, pana in anul 2050, 86% din cetatenii tarilor dezvoltate vor locui in orase. Rezervele de alimente ar fi mai sigure, deoarece productia ar continua chiar si atunci cand apar schimbari de vreme cu efecte negative. Cat timp fermierii isi protejeaza culturile interioare de daunatori, fermele verticale nu au nevoie de ierbicide sau insecticide. De asemenea, apa se conserva mult mai bine decat in cazul agriculturii traditionale.
Prima ferma a celor de la GSF a fost construita dupa ce s-au observat efectele secetei lungi care a afectat numeroase zone de pe teritoriul S.U.A. ,,Apa reprezinta o problema uriasa. Am proiectat fermele si cu scopul de a recicla, iar acestea folosesc cu 98% mai putina apa decat agricultura traditionala”, spune Kluko. Aceasta se realizeaza prin colectarea apei din atmosfera cu un dezumidificator, aparat cu un rol dublu, intrucat umiditatea in exces poate duce la probleme precum mucegairea frunzelor.
Cele mai multe ferme verticale se bazeaza, cat mai mult posibil, pe lumina naturala. Pe teritoriile insorite din Singapore, fermele antreprenorului Jack Ng nu au nevoie de lumina artificiala pentru a creste. In schimb, ferma sa din sticla, pe 4 etaje, contine etajere mobile cu varza chinezeasca si salata ce sunt ridicate in zonele insorite printr-un generator cu putere mica.
Pe de alta parte, In Japonia, compania Nuvege din tinutul Kyoto detine o ferma interioara fara geamuri. Ferma a fost deschisa intr-un fost hangar de avioane, unde lumina led-urilor este reglata pe doua tipuri de clorofila, una care prefera lumina rosie si alta care prefera lumina albastra. ,,Folosindu-ne de aceasta reglare, putem cultiva plante oriunde”, spune Dickson Despommier. Nuvege produce 6 milioane de salate verzi pe an, pentru clienti precum Subway sau Disneyland Tokyo.
Acest proces implica un consum de curent electric foarte mare. Led-urile prezente sunt doar 28% eficiente, ceea ce inseamna ca productia este costisitoare si ca fermele verticale au sanse mici de a se dezvolta in regiunile unde cultivarea legumelor costa putin. Totusi, inginerii olandezi de la Philips au creat led-urile cu eficienta de 68%, ceea ce ar reduce enorm costurile.
Cele mai noi cercetari demonstreaza ca plantele nu au nevoie de lumina artificiala permanenta. Despommier considera ca ne putem folosi de lumina care variaza in intensitate de-a lungul zilei, trecand de la un rasarit artificial pana la apus. Imitarea acestor schimbari va duce la reducerea energiei electrice. ,,Asemenea idei deja sunt aplicate la GSF, unde led-urile infrarosii imita 5 minute de apus la finalul fiecarei zi. Ardeii si rosiile ajung in perioada lor de inflorire mai repede”, spune Kluko.
Progresul fermelor verticale ar putea veni si din alte surse. Agentia americana de cercetare D.A.R.P.A. foloseste o ferma verticala pe 18 etaje in Texas, pentru a produce plante modificate genetic care produc proteine pentru vaccinuri. Dificultatile au si ele rolul lor. Tsunami-ul ce a provocat accidental nuclear de la Fukoshima, in 2001, duce la inovatie deoarece multe din zonele agricole iradiate nu mai pot fi folosite.
Fukushima a avut un impact mare in domeniu”, afirma Despommier. ,,Inainte de a plati la ghiseu, oameni isi verificau alimentele cu detectorul de radiatii Geiger.”
