Un colt de rai numit Rosia Montana poate fi salvat cu fonduri europene

Un colt de rai numit Rosia Montana poate fi salvat cu fonduri europene
Un colt de rai numit Rosia Montana poate fi salvat cu fonduri europene

Tablitele cerate descoperite la mina din Rosia Montana si datate ca fiind de mai mult de 2000 de ani in urma, dovedesc ca este unul dintre putinele locuri despre care se poate afirma ca reprezinta leaganul de nastere al poporului roman. La valoarea istorica si de patrimoniu se adauga si valoarea ecologica a zonei. Toate acestea ar putea fi conservate cu ajutarea localnicilor sa acceseze fonduri europene.

In dimineata zilei de 7 mai 2013 Comisia Europeana a anuntat pe siteul oficial adoptarea unei noi strategii „pentru incurajarea utilizarii infrastructurilor ecologice si pentru a garanta ca valorificarea proceselor naturale va deveni, in mod sistematic, o componenta a amenajarii teritoriului”

Toate bune si frumoase, se deschid cai pentru proiecte minunate, inedite, ….dar cum ramane cu protejarea structurilor naturale care sunt deja existente si intretin viata? Ce facem cu zonele amenintate sa dispara din cauza unor exploatari abuzive si dintre care unele deja s-au transformat in gropi de gunoi clasice sau, chiar mai rau, in spatii de depozitare pentru deseuri mai mult sau mai putin periculoase?

Zone frumoase ca cea a satului Geamana, situat tot in judetul Alba, au disparut deja de pe suprafata pamantului intr-un lac de acumulare de reziduri toxice.

 

Un alt colt de rai amenintat de distrugere este cunoscuta zona problema a celor 1600 de hectare care cuprinde satul Rosia Montana, satul Cornu si satul Tarina. I se spune zona problema pentru ca din anul 2005 se da o lupta mai mult sau mai putin vizibila pentru multi dintre noi.
Pe de o parte a baricadei sunt cei care vor sa continue exploatarile de aur si argint, se pare netinand seama de parerile celor mai avizati specialisti in minerit. Pentru o parere pertinenta  despre depozitele miniere si riscurile inceperii exploatarilor acestora, l-am adus alaturi de noi, intr-un fragment dintr-un interviu, pe inginerul Aurel Sintimbreanu, care a facut parte 30 de ani din colectivul de munca al minei de la Rosia Montana.

Este lasat muntele sa se refaca, dupa ce a fost gaurit practic ca un svaiter? Hotararile 45 si 46 ale Consiliului local  din 19 iulie 2002, prin care cele 1600 de hectare erau declarate ca zone strict de exploatare miniera, se pare ca au stricat linistea locului si constituie o piedica si in calea refacerii naturale a muntelui.

Pe de alta parte a baricadei sunt localnicii. Din cauza  hotararilor de lege mentionate unii oameni au ales sa accepte  sa-si vanda case si sa plece din calea principalului „actor”  din povestea explotarii aurului- cunoscut sub numele de Gold Corporation.

Alti localnici nu au acceptat sub nicio forma sa-si paraseasca pamantul si gospodariile. Le-a fost greu si inca le este greu pentru ca in lipsa veniturilor de la exploatarile miniere nu au mai avut niciun ajutor pentru un nou inceput.

Exista totusi si exceptii de oameni care au razbit si au inceput sa se descurce singuri. Un astfel de exemplu pozitiv este Eugen David:


Ea este una din vacutele gospodariei lui Eugen David  

Dar, vorba aceea, „cu o floare nu se face primavara”.
Despre activitatile altor oameni, cetateni ai satului Rosia Montana, vazandu-i ca rezista eroic dar in acelasi timp se feresc sa dea declaratii (desi isi duc traiul foarte greu)  am intrebat la unul dintre centrele de informare europene, din judetul Alba, care este si centrul PAEM. Domnul Cristian Bora a avut amabilitatea sa ne raspunda.

Sa recapitulam:

  1. Parerea specialistului geolog Ion Santimbreanu ne spune ca, pentru a se reface terenul de 1600 hectare are nevoie  ca sa nu mai fie exploatat minier foarte mult timp, altfel va fi pierdut de tot. Si am luat in calcul doar cel mai fericit caz, in care posibila exploatare este ferita de vreun accident in lucrul cu cianura ..sau, Doamne fereste! de o catastrofa cauzata de ruperea barajului care se doreste a fi construit pe locului actualului sat Corna. Despre doritul baraj Ioan Utiu, presedintele Uniunii Ecologiste din Romania Filiala Alba:
    „Proiectul de exploatare miniera al RMGC implica si constructia unui imens iaz destinat decantarii substantelor care vor rezulta in urma exploatarii cu cianura. De asemenea, in jurul iazului s-ar construi un baraj inalt de 185 de metri intins pe Valea Corna, care daca s-ar rupe la un accident, ar putea distruge nu numai Abrudul, ci prin dispersia metalelor grele eliberate din decantorul steril, ar disparea si orice produs biologic aflat pe o raza de 300 km ”

    de vorba cu Utiu Ioan despre zonele de risc ale barajului dorit sa fie construit pe Valea Corna
  2. Exista putini oameni, ca Eugen David, care cu greu au reusit sa demonstreze ca practicarea altor mestesuguri decat cel al mineritului pot sustine si viata si conserva si valorile culturale dar si naturale ale zonei.
  3. Exista cel putin un ONG care a organizat pentru oamenii din zona cursuri de antreprenoriat sau recalificari care sa-i ajute sa-si cladeasca un viitor practicand alta meserie decat mineritul. Sunt instruiti si in accesarea Fonduri Europene.  Dar, ce folos? Cu durere si frica se feresc sa declare ca orice demers  de realizare personala a acestor tipuri de fonduri, se loveste de zidul Hotarilor consiliului local, 45, 46 / 19.05.2002, care-i impiedica  sa poata obtine orice tip de autorizatie de constructie pe zona celor 1600 hectare buclucase.

Ba mai mult, in „Saptamana Patimilor” ziua de 30 aprilie 2013 ne-a mai adus inca o supriza: Guvernul Romaniei a anuntat infiintarea unei noi firme care sa se ocupe de exploatarile de metale pretioase de la Rosia Montana.

Asadar, Europa merge in directia conservarii valorilor naturale si a incurajarii de noi strategii ecologice, iar Romania…INCOTRO?

Angelica STÂNGĂ

 locul II la sectiunea ,,online” din cadrul celei de-a IV-a editii a concursului “Europa Jurnalistilor din Amfiteatre”, organizat de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *