Romaltyn Minning va investi 40 de milioane de dolari si sconteaza sa scoata 20 in plus
Ion Sturza s-a nascut in satul Pirjoleni, raion Calarasi, Republica Moldova, in 1960. Absolvent de studii economice, a lucrat, in fosta URSS, in domeniul relatiilor internationale economice si culturale. Intrat in politica, a ajuns viceprim-ministru la Chisinau pe finalul lui 1998; trei luni mai tirziu, dupa demisia suprinzatoare a sefului guvernului basarabean, Ion Ciubuc, a indeplinit, vreme de aproape un an, functia de premier al Moldovei. Este membru al partidului Alianta pentru Democratie si Reforme. Este si consul onorific al fostei republici sovietice Kazahstan la Chisinau. Se spune ca dl. Sturza, acum si cetatean roman si rezident fiscal la Bucuresti, ar fi facilitat legaturile dintre Rompetrol si kazahi. La aceasta ora, dl. Ion Sturza este pe cale sa demareze, in Baia Mare, o afacere de zeci de milioane de dolari.
Kazahii au 51% din Romaltyn, dar deciziile si raspunderea sint ale lui Sturza
Nu trebuie sa insistam pe faptul ca si alte concerne, cu capital strain, au incercat sa prelucreze sterilul din iazurile de decantare din Maramures. Nu uitam nici gravul accident ecologic din 2000, cind s-a creat un incident international. Romania a iesit cam sifonata la capitolul imagine. Iar la capitolul incasari la bugetul de stat si mai rau. Alta companie a facut oarecari investitii, e vorba de urmasa Aurului, Transgold, care s-au oprit prin 2005. Acum, dupa ce au tatonat bine terenul, dl. Sturza si kazahii cred ca pot obtine un profit bunicel din sterilul din zona Baii Mari (si sint cam 50 de halde de steril aici). Fostul premier moldav a dat, ieri, asigurari ca toate normele nationale si internationale de mediu vor fi respectate. Se va lucra cu cianura, dar intr-un mod nepericulos pentru mediu si pentru populatie. Mai mult, Romaltyn se angajeaza sa creeze un fond de ecologizare, bani cu care sa fie monitorizat solul de sub fabrica 30 de ani dupa incheierea exploatarii sterilului. „Conform contractului cu statul roman, Romaltyn va prelucra 8,5 milioane de tone de steril, care contin, dupa estimarile noastre, 0,48 grame aur/tona, respectiv 3,6 grame argint/tona. Profitul estimat este de 15 – 20 milioane de dolari. Va cistiga si statul roman din taxe, impozite si redevente cam 18 milioane de dolari. Perioada maxima de prelucrare este de cinci ani. Nu vom aduce materie prima din alte parti ale tarii, si nici din strainatate. La finalul exploatarii, vom ecologiza terenul de sub halde si de sub fabrica si le vom restitui utilitatii publice, mai precis municipalitatii baimarene”, subliniaza Ion Sturza. Directorul general adjunct al Romaltyn, ing. Nicolae Trifa, baimarean get-beget, a facut, apoi, un tur cu ziaristii pe la haldele de steril si la uzina in care va fi prelucrat acesta. S-a mai spus ca la Romaltyn vor lucra 200 de oameni efectiv in prelucrare (majoritatea recrutati din fostii mineri si preparatori) si aproape 600 de persoane in activitati colaterale. Ing. Trifa spune ca, spre a inlatura orice risc in privinta transportului sterilului, s-au folosit conducte cu pereti de doua ori mai grosi (12 milimetri), fata de normele internationale. Societatile locale IMI si AMI se ocupa de montarea acestor tevi.
Mentionam ca informatiile tehnice si contractuale ne-au fost oferite in conferinta de presa de ieri, organizata la hotelul Carpati din Baia Mare.
APM nu a eliberat autorizatie de mediu
Ioana Trifoi, directorul executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului Maramures, a declarat pentru „Graiul” ca institutia pe care o conduce nu a eliberat autorizatie de mediu pentru instalatia de prelucrare cu cianuri a haldelor de steril detinuta de Romaltyn: „Ei au depus documentatia la Agentia Regionala, iar cand aceasta s-a desfiintat, atributiile lor ne-au revenit noua. Asta s-a intamplat de putin timp, astfel ca deocamdata studiem actele depuse de Romaltyn, urmand sa luam o decizie. Pentru functionare, ei au nevoie de autorizatie de mediu. Nu este legal sa isi inceapa activitatea fara a o detine”, a mai spus Trifoi. (a.g.)
