Vegetatia acvatica are proprietati curative si este o resursa energetica valoroasa
Litoralul romanesc al Marii Negre are o resursa care valoreaza cat o mina de aur. Banalele alge, care se strang vara in cantitati impresionante si strica sejururile turistilor, ar putea fi exploatate intr-un mod extrem de eficient de o firma franceza, care este lider european in procesarea vegetatiei acvatice.
Algele au devenit o pro-ble-ma tot mai mare in ultimii ani. ,,In con-ditiile in care, in fiecare vara, ne confruntam cu invazia algelor, am cautat, impreuna cu specialistii nostri, solutii pe termen lung. Am purtat o serie de discutii cu o companie din Franta si am trimis mostre de alge. In urmatoarea perioada de timp vom primi vizita unui expert al com-pa-ni-ei, care va analiza eficienta unei ast-fel de investitii pe litoralul ro–manesc”, a declarat directorul Di-rec-tiei Apelor Dobrogea Litoral (DADL), Gheorghe Babu.
El spune ca algele au proprietati curative im-pre-sio-nante si ca sunt folosite cu succes in industria farmaceutica si in cea cosmetica. ,,In plus, algele sunt o importanta resursa energetica”, a mai spus Babu. El a adaugat ca firma frantuzeasca ar putea construi o fabrica in judetul Constanta, intrucat algele nu pot fi transportate la distante mari pentru ca isi pierd in timp foarte scurt proprietatile. ,,Daca va alege sa investeasca la Constanta, firma va achizitiona utilaje speciale care vor strange mereu algele atat din apa, cat si de pe uscat. In plus, cel mai probabil, firma va construi si o fabrica de pro-ce-s-are, ce va genera un numar mare de locuri de munca”, a mai spus di-rec-torul DADL.
Daca in 2004, cantitatea de alge colectata abia ajungea la 9.000 de metri cubi, in 2005 a fost de 15.000 metri cubi, iar in 2006, de 23.000 metri cubi. Cele mai afectate plaje au fost Eforie, Costinesti, Olimp, 2 Mai, Vama Veche. Inflorirea si dezvoltarea plan-telor acvatice determina redu-cerea transparentei apei si a oxigenului si are un impact negativ asupra faunei.
Potrivit conducerii DADL, prin-ci-pala cauza a inmultirii algelor ar fi nivelul ridicat al nutrientilor din apa marii, care provin din sistemele de canalizare ale localitatilor situate pe malul Dunarii si pe litoral. Con-du-cerea DADL afirma ca, in urmatoarea perioada, fenomenul va lua am-ploa-re, iar o solutie imediata ar fi mari-rea numarului de utilaje care sa actioneze pentru strangerea algelor care ajung la tarm. Spe-cia-listii spun ca fenomenul are ca varf de dez-vol-tare lunile iulie-august, cand li-to-ralul este plin de turisti. Instalarea unor plase in larg e o solutie extrem de costisitoare
Alarmati de evolutia fe-no-me-nului de inflorire algala, care se agraveaza de la an la an, spe-cia-listii Societatii de Explorari Ocea-no-gra-fice si Protectie a Mediului Marin „Oceanic Club” au identificat o so-lu-tie pe termen scurt pentru a im-pie-di-ca algele sa mai ajunga pe nisip. Aceasta solutie este instalarea unor plase din material plastic, semirigid sau a unor plase tip „perete de ta-lian”, in perioada 30 aprilie-15 sep-tembrie, a fiecarui an. Cel de-al doilea tip are avantajul ca se pot iden-tifica pe piata de-ti-nato-ri si fa-bri-canti de astfel de plase, in schimb, au dezavantajul de a re-pre-zen-ta o atrac-tie pentru pescari si, in spe-cial, bra-co-nieri, pu-tand fi uti-li-za-te si pentru con-fec-tionarea dife-ri-telor tipuri de unelte de pescuit.
Ecologistii de la Oceanic Club au identificat si un al treilea model de plasa care poate fi utilizata ca baraj: este cea folosita cu succes in Africa de Sud, Australia si Statele Unite ale Americii, pentru protectia plajelor turistice contra invaziilor de meduze periculoase pentru sanatatea uma-na, existente in acele locuri. Cu aces-te plase se pot inchide, la costuri reduse, golfurile de plaje turistice ale statiunilor din sudul litoralului si se pot face baraje de masa algala de macrofita in zona de nord. Potrivit lui Gheorghe Babu, un astfel de demers ar genera cheltuieli foarte mari, iar lucrarea ar fi foarte greu de realizat pentru ca in multe locuri fundul apei este stancos, iar montarea plaselor ar fi foarte dificila.
Oceanic Club a inceput un program de monitorizare a efectelor schim-bari-lor climatice asupra eco-sistemelor marine din regiunea costiera ro-ma-neasca si in doua regiuni-pilot din zona Dobrogei – Complexul Lagunar Razelm – Sinoe si Muntii Macin. In cadrul programului se urmaresc schimbarile intervenite in evolutia ciclului vegetativ la plante, schim-bari comportamentale legate de mi-gra-tie la pasari, pesti si cateva grupe de nevertebrate.
Ingrijorati de amploarea pe care o capata invazia algelor in fiecare an, reprezentantii DADL au luat in calcul chiar si vizualizarea aeriana a litoralului. Acest tip de monitorizare poate identifica cu precizie care sunt zonele ce vor fi afectate de aparitia algelor si se poate aproxima perioada in care algele pot ajunge la tarm. Astfel ca DADL, pe langa utilajele specializate de plaja pe care ar vrea sa le achizitioneze prin proiecte cu finantare europeana, intentioneaza sa dezvolte si un program prin care sa se doteze cu un avion.
Comisarii Garzii de Mediu Constanta au aplicat, la sfarsitul sezonului estival trecut, o amenda DADL pentru modul defectuos in care a eliminat deseurile menajere si algele rezultate din salubrizarea plajei Constanta fara asigurarea masurilor de protectie a mediului. Altfel spus, din remorcile in care sunt transportate aceste deseuri, se scurg pe carosabil resturi. Tot pentru deseurile colectate de pe plaja si abandonate in locul nepermis, societatea VMB Lux Sonor SRL Constanta – punct de lucru Plaja Constanta I – a fost amendata cu 10.000 ron.
Sursa: Financiarul
