Datorita exploatarii gazelor de sist, americanii platesc numai 20% din pretul platit de bulgari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale, a declarat trimisul special american pentru chestiunile energetice in Eurasia, Richard Morningstar, intr-un interviu pentru postul national de radio al Bulgariei. In interviul acordat la sfarsitul saptamanii trecute si citat de presa sofiota de luni, Morningstar recunoaste insa si faptul ca extragerea gazelor de sist a provocat probleme ecologice.
‘Da, au fost probleme pentru mediul inconjurator. Si aceste probleme au fost tratate cu mare atentie in Statele Unite. Departamentul nostru de energie a facut o evaluare complexa, iar raportul final al Agentiei de Protectie a Mediului urmeaza sa fie publicat la anul. Credem ca tehnologia este suficient de avansata pentru ca riscurile sa fie limitate. Bineinteles, vom vedea ce se va mentiona in raportul final. Nu neglijam deloc riscurile pentru mediu. Este o chestiune care tine de gestionarea tehnologiei pentru a limita riscurile pana la un nivel acceptabil’, a spus Morningstar, care a vizitat Sofia la doar cateva zile dupa secretarul american de Stat, Hillary Clinton.
Oficialul american a adaugat ca dupa limitarea riscurilor vin beneficiile, care in opinia lui sunt uriase. ‘La noi, in Statele Unite, exact datorita gazelor de sist pretul gazelor este de 20% fata de cel platit de Bulgaria. Nu pot sa spun ca rezultatele vor fi aceleasi in Bulgaria. Daca este posibil insa ca riscurile pentru mediu sa fie limitate, ar trebui verificat daca sunt sau nu sunt zacaminte de gaze de sist. Bulgaria, ca si orice alta tara, trebuie sa stie ce detine inainte sa decida daca sa exploateze gazele sau nu’, afirma el.
Richard Morningstar a acordat si un interviu pentru cotidianul Capital unde comenteaza proiectul de construire a gazoductului Nabucco. Potrivit trimisului american, gazoductul care trebuie sa aiba o capacitate de 31 miliarde de metri cubi de gaze este un lucru bun din punct de vedere politic si strategic, dar trebuie sa fie rentabil si din punct de vedere economic. Devine din ce in ce mai evident ca la inceput nu va exista o capacitate suficienta de gaze pentru aprovizionarea conductei, crede Morningstar. De aceea, in opinia sa, este mai probabil ca Nabucco sa inceapa ca un proiect mai mic, care sa fie largit dupa ce vor fi gasite noi zacaminte de gaze in Azerbaidjan, ceea ce s-ar putea imtampla dupa anul 2020. ‘Conducta are deja un punct de plecare, Shah Deniz din Azerbaidjan, dar cel mai probabil va fi mai mica, urmeaza sa fie largita mai tarziu’, a mai spus Morningstar.
In timpul vizitei sale la Sofia, trimisul american s-a intalnit cu presedintele Rosen Plevneliev, cu premierul Boiko Borisov si cu alti inalti oficiali. Discutiile au ramas inchise pentru reprezentantii presei, iar potrivit comunicatele oficiale in centrul convorbirilor s-a aflat diversificarea surselor de energie in Bulgaria.
La mijlocul lunii ianuarie, deputatii bulgari au interzis exploatarea de gaze si titei prin fracturare hidraulica a rocilor cu apa sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Decizia parlamentului de la Sofia precizeaza explicit ca operatiunile de prospectare si extragere a gazelor de sist pe teritoriul tarii si in zona bulgara a Marii Negre sunt interzise. Amenda pentru societatile care vor incalca aceasta prevedere se ridica pana la 50 milioane de euro. Interdictia completa a intervenit la o zi dupa ce guvernul de la Sofia si-a revizuit propria decizie din luna iunie 2011, prin care a acordat companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zacamintele de gaze de sist din nord-estul tarii. Ambasadorul american la Sofia, James Warlick, a criticat deja in repetate randuri alungarea din tara a unui mare investitor strain precum Chevron. Subiectul a fost abordat si in cadrul vizitei secretarului american de stat Hillary Clinton la Sofia, care a avut loc la 5 februarie.
Prin aceasta decizie, Bulgaria a devenit a doua tara din Europa, dupa Franta, in care extragerea gazelor de sist nu este permisa. Decizia survine si in urma unor proteste de strada organizate de diferite organizatii pentru protectia mediului. Cea mai mare actiune a avut loc la 14 ianuarie si a strans cateva mii de protestatari in 12 mari orase din Bulgaria. Organizatorii sustin ca substantele care sunt folosite in operatiunile de prospectare si de extragere a gazelor de sist prezinta un risc major de poluare a apelor subterane si a solului din intreg nord-estul Bulgariei. In opinia lor, daca o parte din aceste substante ajunge in sursele de ape, impactul asupra agriculturii si turismului va fi unul devastator.AGERPRES