Zona arctica este plina de dispute teritoriale. Iar nordul Canadei este miza anului 2010, potrivit unei analize editate de The Economist.
SUA si Canada nu se inteleg pe margina granitei maritime dintre Alaska si Yukon. Canada si Danemarca si-au infipt ambele steagurile pe micutele insule Hans. Canada va continua in 2010 sa revendice drepturi teritoriale maritime la ONU, pretentii care vor intra in conflict cu cele ale Rusiei.
Apoi incalzirea globala inseamna mai putin ocean inghetat, mai multe oportunitati pentru cautarea de minerale si petrol, deci mai multe conflicte teritoriale intre fortele cu pretentii arctice: Canada, SUA, Rusia, UE.
Daca 80% din canadieni traiesc aproape de granita cu SUA, Nordul indepartat (Yukon, Nunavut) este un tinut necalcat, in mare parte necunoscut, de obicei uitat si populat cu aborigieni. Asta se va schimba din 2010:
– In Pangnirtung, o asezare cu 1.300 de inuiti se va costrui un port pentru o flota de pescari, investitia fiind de peste 40 de milioane de dolari.
– La Gjoa Haven, singura asezare din Insula King William, cabinele folosite de cercetatorii ursilor polari vor fi imbunatatite.
– La Eureka, pe insula Ellesmere, va aparea un laborator atmosferic.
– Extractia de gaze si petrol din Marea Beaufort va continua.
– 100 de milioane de dolari canadieni vor merge pentru locuinte si aceeasi suma pentru cercetare geologica.
– 90 de milioane de dolari canadieni pentru proiecte de dezvoltare economica.
– 85 de milioane de dolari canadieni pentru imbunatatirea statiilor de cercetare arctice.
– La sfarsitul anului, guvernul federal va alege o comunitate in mijlocul careia se va construi o moderna Statie de cercetare.
Lupta se va da in 2010 pentru descoperirea Nordului, prin cercetarea atmosferei, ghetii si animalelor. Cea mai grea alegere pentru Canada este sa considere Statele Unite prietene sau rivale. Isi vor rezolva divergentele maritime? Se vor alia cele doua state impotriva Rusiei sau vor merge pe cai separate?
Nicio tara nu este de acord cu faptul ca Pasajul Nord-Vestica apartine Canadei. Rusia, UE si SUA condidera pasajul o rut internationala.
Topirea ghetarilor din Groenlanda avantajeaza energetic UE
Guvernul de la Nuuk, capitala Groenlandei, cauta solutii pentru cresterea economica si mizeaza pe hidroenergie. Uriasa calota glaciara a Groenlandei se topeste si poate ameninta restul planetei prin cresterea nivelului apei marii, dar pentru localnicii Groenlandei acest lucru inseamna torenti de energie care sa invarta turbinele. Guvernul vrea ca peste 80% din energia consumata de Groenlanda sa fie asigurata pe cale hidro.
Mai mult, daca gheata se retrage mineritul va prospera, extractia de petrol si gaz.
Topirea ghetarilor este benefica si pentru geopolitica Europei. Batranul continent depinde energetic din ce in ce mai mult de Rusia. Nu l-ar deranja daca europenii ar avea o sursa alternativa de hidrocarburi la un stat prietenos si democratic.
Sursa: Adevarul