Greenpeace este o organizatie internationala de protectia mediului, activa in 40 de tari din lume, inclusiv in Romania. Una dintre campaniile desfasurate in Romania este cea impotriva organismelor modificate genetic (OMG). In cadrul ei, Greenpeace lupta:
– pentru o agricultura durabila in scopul protejarii naturii
– impotriva punerii in libertate a plantelor si animalelor manipulate genetic
– impotriva alimentelor modificate genetic
Greenpeace a investigat si a facut publice in ultimii trei ani esecurile Guvernului Romaniei de a asigura controlul si trasabilitatea plantelor de soia modificata genetic (MG), produsa de compania Monsanto [1], din camp si pana pe rafturile magazinelor alimentare. Culturile ilegale (experimente cu cartof si prun MG, culturi masive de soia MG in intreaga tara) [2], piata neagra cu seminte, contaminarea din fabricile de procesare si alimentele MG ilegale [3] arata ca soia MG este total scapata de sub control, desi cultivarea a fost interzisa incepand cu 1 ianuarie 2007 [4]. Aceste cazuri se adauga celor 142 cazuri de contaminare din lume in perioada 1996-2006 [5]. Planurile Ministerului Agriculturii pentru anul 2006 au fost de descurajare a cultivarii soiei MG, dar suprafata cultivata in 2006 a fost de 130.000 ha [6], deci aproape ca s-a dublat fata de anul 2005 cand au fost cultivate 85.000 ha.
Cultivarea porumbului MG – un risc major pentru Romania
Singurul produs MG care ar fi putut fi cultivat legal in acest an era porumbul MON810 produs de compania americana Monsanto pentru a produce o toxina care combate viermele sfredelitor al porumbului (Ostrinia nubilalis). Totusi, cultivarea MON810 in Romania este ilegala. In adresa Ministerului Mediului Nr.122411/ 41635 catre Greenpeace din 16.05.2007 se mentioneaza ca: „In conformitate cu Legea 214/2002, orice cultivare de plante superioare modificate genetic se poate realiza numai in baza unei notificari. Pana in prezent, la sediul
Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nu a fost depusa nici o notificare privind cultivarea pentru comercializare a porumbului MON810.” Mentionez ca la data insamantarilor pentru sezonul 2007 era inca in vigoare Legea 214/2002 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea. Directiva Europeana 2001/18 a fost transpusa in legislatia din Romania si publicata in Monitorul Oficial abia la 28 iunie 2007, data la care MON810 era dejacultivat ilegal pe 332,5 hectare din 6 judete si avea 150 cm inaltime. Ministerul Dumneavoastra si-a depasit atributiile si a acordat ilegal autorizatii individuale unor cultivatori din 6 judete [7] tinand locatiile culturilor in secret [8].
Contaminarea porumbului conventional si sfarsitul agriculturii ecologice?
Spre deosebire de soia, riscul contaminarii in cazul porumbului este mult mai mare datorita polenizarii cu usurinta a culturilor invecinate de porumb. Pericolul este unul urias pentru ca Romania, cu cele trei milioane hectare cultivate cu porumb in fiecare an, esteliderul Europei la aceasta cultura (doar fara OMG pana in 2007). Porumbul MG MON810
constituie o imensa amenintare pentru patrimoniul genetic al soiurilor de porumb adaptate la
conditiile de cultivare din Romania. Eliberarea in mediu a acestor noi varietati de OMG va face practic imposibila productia ecologica de porumb deoarece fluxul de gene nu
poate fi controlat in mod real. In urma esecului de a controla soia transgenica, a devenit evident ca singura solutie este refuzarea cultivarii de porumb MG MON810 inainte de a contamina iremediabil productia de porumb.
Riscuri pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor
Dovezi publicate in literatura stiintifica recenta, demonstreaza riscurile pentru mediu si sanatate, ale cultivarii si consumului porumbului MG Bt [9]. Porumbul Bt (ca si MON810) contine o gena, care produce o toxina bacteriana oferind plantei protectie impotriva viermelui sfredelitor al porumbului. Dovezi recente oferite de Ministerul Sanatatii din Austria, descriu posibilitatea unor efecte neintentionate cauzate de toxina Bt si asupra altor organisme nevizate (spre exemplu fluturii), precum si posibilitatea ca viermele sfredelitor poate sa capete rezistenta la aceasta toxina, ceea ce poate reduce rapid eficacitatea culturii. In plus, exista ingrijorari referitoare la lipsa de date in legatura cu efectele asupra buruienilor si ca este foarte probabil sa se ajunga la o suprautilizare de pesticide. Aceasta toxina este produsa in toate celulele plantelor, inclusiv in radacini si exista posibilitatea ca toxina Bt sa se acumuleze in concentratii mari in sol, unde afecteaza organismele prezente.
Trebuie mentionat ca exista o controversa asupra sigurantei culturilor MG pentru oameni si animale. Efectele neasteptate a culturilor MG asupra oamenilor si animalelor nu pot fi excluse
[10]. Un studiu stiintific indepedent recent a aratat efecte negative asupra cobailor hraniti cu porumb MG . Autorii studiului avertizeaza ca neglijarea semnelor de toxicitate in ficatul si rinichii animalelor testate ar pune in pericol sanatatea oamenilor si animalelor [11].
Probleme economice pentru industria alimentara
Din cauza lipsei masurilor de control, care includ infrastructura pentru testarea, etichetarea, monitorizarea si trasabilitatea OMG, Romania se afla astazi in imposibilitatea de a respecta legislatia UE. Exporturile de produse agricole si de alimente ar putea fi interzise pe piata unica europeana, fie pentru ca nu indeplinesc standardele UE de etichetare, fie pentru ca nu indeplinesc cererile consumatorilor care resping in marea lor majoritate alimentele MG.
Sondaje recente, realizate de UE, arata ca 70% dintre europeni si 67% dintre romani [12] resping alimentele MG. Majoritatea cetatenilor din Europa sunt de opinie ca alimentele MG nu trebuie incurajate. Nu sunt acceptate si reprezinta un risc pentru societate [13]. In consecinta, majoritatea industriilor alimentare Europene refuza folosirea organismelor MG in produsele lor [14] si supermarket-urile nu vand la aceasta ora niciun aliment MG etichetat.
Aceasta situatie va face ca fermierii romani care cultiva plante MG si industria alimentara sa se loveasca de usi inchise pe piata europeana unica. Consumatorilor li se incalca dreptul de a alege
Publicul nu este informat despre riscurile OMG sau prezenta lor in alimentele pe care le consuma. Regulamentele Uniunii Europene asupra etichetari si trasabilitati organismelor MG (1829/2003 si 1830/2003), deja aplicabile si in Romania inca din 2006, nu sunt respectate.
Greenpeace a facut analize, intr-un laborator certificat in UE pentru analiza componentelor MG pentru produse alimentare din supermarket-uri ce opereaza in Romania
(15). Rezultatele
analizelor arata contaminarea alimentelor cu OMG in procente cuprinse intre 61,2 – 97,3%, fara ca aceste prezente sa fie mentionate pe etichete [15]. Aceste analize confirma faptul ca
romanii sunt tratati drept cobai pentru OMG si ca autoritatile pastreaza rezultateleanalizelor
in secret [16]. Legislatia UE permite interzicerea MON810
Romania nu a adoptat si nu a implementat inca in legislatia nationala masuri eficiente de
coexistenta pentru culturile MG cu cele conventionale si ecologice. Autorizatia pentru cultivare in UE pentru porumbul MON810 a expirat in aprilie 2007. Autorizatia a fost acordata sub vechea legislatie Europeana, care nu presupunea acelasi nivel de evaluare a riscurilor pentru mediu si sanatatea umana precum noua Directiva Europeana 18/2001.
Noua Directiva Euroepana 18/2001 permite statelor membre activarea „clauzei de
salvgardare” si aplicarea interzicerilor temporare [17] asupra OMG autorizate de UE odata cu includerea de ecosisteme noi cu caracteristici de mediu diferite in interiorul granitelor Comunitatii. Confirmarea stiintifica a noilor ecosisteme constituie baza legalapentru restrictionarea sau interzicerea temporara a porumbului MG autorizat in UE pe teritoriul noilor State Membre. Incepand cu 1 ianuarie 2007, data la care Romania a aderat la UE, comunitatea europeana beneficiaza de 2 regiuni biogeografice care nu existau intre granitele vechi ale Comunitatii, regiunea biogeografica Stepica si cea a Marii Negre (Pontica) [18] pentru care nu exista studii de evaluare a impactului asupra mediului si sanatatii oamenilor, studii fara de care porumbul MG nu trebuie cultivat. La fel au procedat si vecinii nostri din Ungaria al carei teritoriu include o noua regiune biogeografica, cea Panonica, regasita si in Romania, in Campia de Vest, interzicand astfel importul si cultivarea porumbului MON810. Ministerul Mediului din Romania trebuie sa realizeze un asemenea studiu, iar Ministerul Agriculturii poate urma exemplele din Ungaria, Grecia si Austria care au luat masurile legale de interzicere temporara a importului si cultivarii MON810. Greenpeace a inmanat deja Ministerului Agriculturii, Minsiterului Mediului si Guvernului Romaniei opinia legala care ofera Romaniei dreptul legal sa interzica temporar porumbul MON810 si textele de interzicere a acestui porumb MG din Ungaria, Grecia si Austria. Mentionez ca masuri similare au intrat recent in vigoare in Germania, iar Guvernul Francez a anuntat de asemenea ca la 26 octombrie 2007 va interzice MON810 Este bine de stiut ca pe langa faptul ca riscurile porumbului MG pentru mediu si sanatate nu au fost evaluate in conditiile regiunilor biogeografice ale Romaniei, viermele sfredelitor al porumbului nici macar nu este un daunator semnificativ in unele zone ale tarii. In zonele in care acest daunator apare, se preteaza soiurile de porumb conventionale obtinute deja in institute de cercetare din Romania inca din anii ’90 special pentru a combate acest vierme, soiuri cu care se obtin recolte la hectar similare sau chiar superioare mediei europene si care trebuie inregistrare in catalogul soiurilor din UE.
Greenpeace va cere:
– sa sprijiniti Ministerul Mediului pentru adoptarea de masuri legale urgente
pentru interzicerea importului si cultivarii de porumb modificat genetic in
Romania
– sa sprijiniti eficient cercetarea romaneasca in domeniul agriculturii durabile care
sa ofere romanilor alimente gustoase si sanatoase
– oferiti dreptul romanilor de a-si declara regiunea sau tara „zona libera de OMG”
