Groapa Glina, ecologie si poluare istorica

O parte a depozitului de gunoaie din marginea Bucurestiului a devenit ecologica.
groapa de gunoi glina
Dar poluarea produsa de-a lungul anilor nu mai poate fi inlaturata, afectand in continuare viata oamenilor. Cel mai mare depozit de deseuri al Capitalei a poluat satele din jur ani la rand. Abia in 2001 au inceput demersurile de ecologizare a gropii Glina.

Locuitorii din Glina si directorul firmei care administreaza rampa „Ochiul Boului” vorbesc despre efectele pe care poluarea generata de gunoaie le avea asupra satelor din jur. Acum, o parte din groapa a devenit ecologica, dar efectele depozitul istoric de gunoaie numai pot fi sterse.

Opt celule ecologice

In anul 2001,”groapa de la Glina” a intrat in administrarea unei firme specializate, care, in parteneriat cu Primaria orasului Popesti-Leordeni, a inceput lucrarile de ecologizare a rampei. „Totusi, depozitul istoric ramane depozit istoric”, explica primarul din Popesti-Leordeni, Tache Grigore.

Acesta spune ca mormanele vechi de gunoi amestecat cu materiale inerte si daramaturi trebuie acoperite in timp. Partea din groapa ramasa pe vremuri neutilizata este folosita in prezent pentru realizarea celulelor ecologice in care va fi depozitat gunoiul produs de bucuresteni.

In spatiul ramas liber mai pot fi construite sapte sau opt celule pentru deseuri, potrivit primarului din Popesti-Leordeni. Prima celula a fost deja umpluta si acoperita cu pamant. Acum, angajatii Ecorec lucreaza la cea de-a doua celula.

Pentru a fi ecologica, aceasta trebuie sa fie acoperita, pana la inceperea depozitarii efective de gunoaie, cu un strat impermeabil de argila, pe care se asaza o geomembrana.

Tehnologie pentru o rampa ecologica

Gunoaiele depozitate in prezent, la groapa de langa Glina nu mai emana in atmosfera gazul pestlential care otravea localitatea.

Acest lucru se datoreaza noilor tehnologii de captare si ardere a biogazului, montate in interiorul rampei de gunoi de catre administratorii gropii „Ochiul Boului”.”Materia organica intra intr-o putrefactie care produce un gaz, biometan”, explica directorul companiei care administreza depozitul, Michael Douglas. Pentru a capta acest biogaz, in pamantul de sub mormanele de gunoaie s-au construit niste puturi.

Printr-o statie speciala de vacuum sunt trase gazele, care ulterior sunt arse. Levigatul (materia care rezulta din putrefactia gunoaielor menajere – n.r. ), in schimb, se pompeaza la suprafata. „Dupa ce trece printr-o tehnologie de epurare, lichidul se transforma in apa, in proportie de 60 %, iar cele 40 de procente ramase reprezinta concentratul pe care il pompam din nou la suprafata pentru a ajuta la putrefactia totala a gropii de gunoi”, adauga Douglas.

Acesta sustine ca sistemul de captare si ardere a metanului din gunoi, care l-a costat patru milioane de euro, polueaza cat o centrala de 12 kilowati de casa.

Douglas se mai lauda cu o noua achizitie, unica in Europa: o presa de 200 de tone care ii transforma fiecare opt metri cubi de gunoi in 0,8 metri cubi. Procesul de compactare este intr-atat de eficient, incat un metru cub de gunoi cantareste circa o tona, potrivit directorului firmei.

In panza freatica, apa este infestata

Locuitorii din Glina acuza ca rampa de gunoi a infestat panza de apa freatica. Administatorul gropii sutine ca poluare nu provine d ela el.

„Oamenii se plang ca apa este infestata. Acolo sus este Popestiul. Ati vazut la ce adancime sunt eu. Aici, in groapa, eu imi trag apa de la 20 de metri mai jos, am trimis-o la analize si e perfect buna. Cu apa asta se spala toata lumea”, spune Douglas.

Analizele arata insa ca apa este intradevar poluata. „Probabil ca panza lor freatica este infestata din alta parte, ganditi-va cate ferme au fost acolo”, spune Douglas. In cele din urma insa, el recunoaste ca exista niste substante care infesteaza apa din satele vecine. „Dar din cauza poluarii istorice, n-ai ce sa mai faci”, spune acesta.

Acces interzis

Depozitele de gunoi controlate si ecologizate aduc paguba in casele multor familii de tigani care obisnuiau sa-si castige existenta din colectarea fiarelor vechi de pe vechile gropi.

Cel putin asa sustine Michael Douglas, directorul companiei care se ocupa cu administrarea gropii de gunoi de langa Glina. Acesta precizeaza ca din 2001, cand firma a preluat groapa, a inceput sa limiteze accesul tiganilor care colectau sticla, hartie sau fier de pe mormanele de gunoi.

„E un risc prea mare pe care ar trebui sa mi-l asum, nu am nevoie de amenzi luate din cauza asta. Imi sunt de ajuns utilajele pe care le am, incerc sa reduc la minimum eroarea umana”, spune Douglas.

Directorul companiei povesteste ca in urma cu cativa ani, un tigan si-a scapat tigara in gunoaiele pe care statea, generand un incendiu care a fost stins cu greu. Pe atunci, metanul emanat de gunoaie nu era captat si reprezenta un pericol.
Mai mult, gazul raspandea mirosuri insuportabile in toate satele vecine.

Viata la doi pasi de rampa

Fumul de la cauciucuri si de la celelalte obiecte din care tiganii scoteau fier dupa ardere, la care se adauga biogazul emanat de gunoaiele in putrefactie, constituiau perdeaua de poluare care acoperea casele satenilor din jurul rampei „Ochiul Boului”.

Acum, satenii din Glina nu mai sufera de pe urma acestor probleme, dar apa din puturile sapate in gradini este inca infestata. Noroc ca pana la sfirsitul anului 2009 toata lumea va avea canalizare si apa potabila, anunta viceprimarul comunei Glina, Dedu Tanase.

Vasile Tuglea, 85 de ani, spune ca are fantana in curte, dar ca apa nu se poate bea. De aceea, o foloseste doar la spalatul rufelor si la udatul gradinii. Sotia sa, Tanta, povesteste cum in fiecare saptamana are noroc de fiica lor, care le aduce cate zece bidoane a cinci litri de apa:

„Cu asta fac si cafeaua, si supa, las” sa fie, ca nu mai stau sa fierb apa”, spune ea. Altminteri, satenii duc o viata linistita in Glina: „Sunt sanatos, am gradina, oamenii sunt cumsecade, mai sunt si tigani..”, mai spune „nea Vasile. O singura dorinta mai are: „De-ar disparea groapa asta de gunoi de langa noi… ar fi o treaba.”

Viceprimarul Dedu Tanase sustine ca, desi la analizele apei din puturile sapate de oameni au iesit cantitati mari de substante toxice pentru organism, nu s-au semnalat niciodata cazuri de copii sau adulti bolnavi din aceasta cauza. „Oamenii au avut grija sa-si fiarba mereu apa inainte sa o foloseasca”, adauga acesta.

Sursa: Adevarul

Articole similare

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

103,714FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente