Halda de la Mateesti nu poate fi oprita

Geologii sunt de parere ca alunecarile de steril vor continua, indiferent de masurile care vor fi luate de acum incolo.

Specialistii in geologie chemati la Mateesti sa gaseasca solutii de stopare a alunecarii sau macar de consolidare a valurilor de pamant au vesti proaste pentru autoritat i. „Aici nu se mai poate face absolut nimic. Alunecarea sterilului nu poate fi oprita si orice investitii facute pentru consolidarea sterilului sau pentru drenarea apei din cele doua lacuri formate pe halda sunt inutile”, a declarat profesorul Florian Zamfirescu, de la Universitatea de Geologie din Bucuresti.

Autoritatile locale sunt insa convinse ca, daca sapa santuri adanci in jurul haldei, sterilul nu va mai ameninta satul Turcesti.

Asa ca au chemat doua excavatoare si au inceput sa sape un sant perpendicular pe frontul de alunecare lung de 250 de metri, lat de 2 metri si adanc de 3 metri. „Este o solutie disperata, de compromis. Vrem sa facem mai mult decat sa ne uitam cum sunt demolate casele una dupa alta”, sustine Radu Renga, prefectul de Valcea.

SNLO, aratata cu degetul

Vinovata de dezastrul de la Mateesti este Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA Targu-Jiu, a acuzat zilele trecute Anuta Handolescu, subprefectul de Valcea. „Este vinovata, deoarece lucrarile de inchidere a haldei de steril si redare a ei in circuitul agricol nu s-au facut corespunzator. Mai mult, nu exista o receptie finala a lucrarilor, nu exista o carte tehnica de exploatare a terenurilor declarate apte pentru recultivare si nici un certificat de garantie al haldei”, sustine Anuta Handolescu.

„Receptia finala exista, trebuie sa cautam documentul in arhiva”, se apara inginerul-sef Pavel Manole, de la Exploatarea Miniera a Carbunelui (EMC) Berbesti.

Se face ancheta

Constructia haldei Panga Nord, in suprafata totala de 92,60 de hectare, a inceput in anul 1985 si trebuia sa fie inchisa in 2001. Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO), prin dispozitia 572/10.10.2002, a dispus trecerea suprafetei de 49,98 de hectare din cariera Panga Nord din administrarea directa a EMC Berbesti in proprietatea Consiliului Local Mateesti. Restul suprafetei se afla pe raza orasului Berbes ti, insa consiliul local a refuzat sa semneze de primire, pe motiv ca lucrarile de redare in circuitul agricol ale Haldei Panga Nord nu au fost finalizate.

Abia in septembrie 2003, reprezentant ii SNLO si EMC au incheiat un proces-verbal de receptie in faza preliminara a lucrarilor de inchidere a haldei de steril.

Intre anii 2003-2005, SNLO si EMC au fost avertizate prin diferite adrese ca „terenurile amenajate pana in prezent in perimetrul Panga si finantate de (la acea vreme) Ministerul Economiei si Comertului prin SNLO pe fonduri de inchideri de mine si contractate de SC ECPROD SA Targoviste nu corespund calitativ, prezentand fenomene grave de alunecari, de tasari si siroiri, existand pericolul de opturare a raului Taraia”, se arata in adresa 7261/05.07.2005, transmisa de Prefectura Valcea catre SNLO Targu-Jiu.

De luni, reprezentanti ai mai multor ministere vor verifica toate documentele si proiectele care au stat la baza constructiei haldei de steril.

LA VALE

Malul inainteaza zilnic cativa centimetri

Dupa trei zile de amanari de la primirea ordinului de evacure, familia Golescu a acceptat in sfarsit sa isi demoleze locuinta si sa se mute la rude. „Am trait in conditii decente si nu vreau sa ma duc sa stau intr-o magazie cu doi copii, asa cum stau unii dintre sinistrati”, sustine Adrian Golescu. Pana acum, 16 persoane sunt sinistrate, printre care si trei copii minori, iar autoritatile se tem ca numarul acestora nu se va opri aici. „Alte sapte familii vor fi evacuate una cate una, pentru ca malul de pamant nu se opreste cu una, cu doua. Poate isi mai incetineste ritmul, insa el in fiecare zi inainteaza cu cativa centimetri”, sustine Nicolae Stanisor, primarul comunei Mateesti

Sursa: Evenimentul Zilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *