Interpretari privind etica si protectia mediului I

Etica protectiei mediului reprezinta o disciplina in cadrul eticii aplicate, care se ocupa cu analiza din punct de vedere moral a modului in care “actorii” (firmele, actionarii, angajatii, cumparatorii etc.) actioneaza asupra mediului inconjurator.

Etica mediului a aparut ca o noua disciplina care alatura valori etice lumii naturale (Van de Veer si Pierce, 1994, Armstrong si Botzler, 1998). Etica mediului a aparut si dezvoltat ca disciplina academica, care alatura valori etice lumii naturale. Daca societatea contemporana adera la principiile eticii mediului, protectia mediului inconjurator si mentinerea diversitatii biologice vor deveni prioritati fundamentale, stiut fiind faptul ca etica societatii incurajeaza responsabilitatea personala si utilizarea eficientaa resurselor naturale asigurand o dezvoltare durabila a mediului.
etica mediului
Simultan cu ivirea socului ecologic s-a impus atentiei teoreticienilor si exponentilor opiniei publice faptul ca mai mult, sau acumularile crescute din sfera economicului, nu se converteste automat sau de la sine in mai bine, adica in ameliorarea efectiva a traiului pentru toti membrii societatii.

Intr-un sistem economic mondial in care mor anual milioane de copii ca urmare a epidemiilor, malnutritiei, saraciei, ciumei sau razboiului si in care sute de specii pe an devin extincte prin distrugerea habitatelor, ne intrebam daca avem nevoie de ajustari minime sau de schimbari de structura? Complementaritatea dintre protejarea diversitatii biologice si imbunatatirea vietii oamenilor se poate realiza printr-o legislatie riguroasa, amenzi si monitoring de mediu. Aceasta complementaritate ar duce la schimbarea valorilor fundamentale ale societatii noastre profund materialiste si depersonalizate.

Exista numerosi factori care genereaza efecte de distrugere asupra mediului. Totul pleaca de la principii sau mai bine zis, de la lipsa lor si se continua cu o inlantuire de elemente care isi sporesc gravitatea si au un impact negativ asupra mediului in modul cel mai direct posibil. Acesti factori sunt:

a. Lipsa de raspundere a cercetarii – dorinta de a obtine profit sau dorinta de recunoastere umbresc efectele unei mari realizari si constiinta se trezeste cand este prea tarziu;
b. Cursa inarmarilor – chiar daca la ora actuala se duce o cursa a dezarmarilor, in special a celei de natura nucleara, riscul declansarii unui razboi nuclear va exista atata timp cat armele nucleare vor exista;
c. Tehnologia – acest fapt inseamna un consum mai mare de energie, totul duce la slabirea mediului. Un exemplu care arata ritmul covarsitor cu care tehnologia avanseaza este din domeniul informatic. Pe de alta parte, acest progres va ajuta la gasirea unor metode noi de reducere a consumului si de perfectionare a celor existente deja;
d. Religia – credinta crestina spune ca singura ratiune de a fi a naturii este sa il slujeasca pe om. Societatile occidentale, in special, promoveaza un astfel de principiu materialist;
e. Lipsa educatiei ecologice – principiile protejarii mediului nu sunt cultivate aproape deloc in mediile de invatare ale copiilor si adolescentilor. Educatia ecologica ar trebui predata in special in institutiile universitare cu profil economic, pentru ca absolventii lor vor fi printre cei care vor avea puterea de a decide soarta mediului natural;
f. Supradezvoltarea si supraconsumul – acesta este principalul factor care genereaza distrugeri asupra mediului, cresterea consumului ameninta sa distruga resursele naturale si sa duca la o crestere fara precedent a nivelului poluarii;
g. Lipsa responsabilitatii sociale a firmelor. Acest factor constituie subiectul principal urmarit in aceasta lucrare. Prin strategii eficiente de managementul mediului, afacerile vor deveni profitabile fara sa fie nevoie de o administrare lipsita de bun simt a resurselor limitate ale planetei. Prin schimbarea mentalitatii, in primul rand si pe baza acestui factor, prin adoptarea unor modele eficiente de minimizare a costurilor si riscurilor si de cresterii a calitatii si profitului, o firma va reusi sa faca fata unui mediu de afaceri care se vede nevoit sa se schimbe. Conditiile actuale obliga la o regandire a strategiei firmei, care alaturi de elementele deja existente trebuie sa le includa si pe cele de managementul mediului.

O intreprindere trebuie sa ia in considerare toate aspectele legate de problemele mediului. Unele pot avea efect direct asupra activitatii si trebuie tratate cu interes maxim, altele pot fi destul de indepartate si pot fi privite ca efecte asupra furnizorilor, clientilor sau ale economiei in general. Consultarea specialistilor va crea o baza buna de plecare pentru noua strategie. Problemele de mai sus sunt reale si din ce in ce mai presante, deci trebuie tratate cu seriozitate. Se va crea astfel un cadru in care managerii pot sa gandeasca atent dezvoltarea strategiei si sa stie cum sa faca fata amenintarilor, dar si oportunitatilor. Numai in acest fel poate fi creat avantajul ecologic.

Pe acest plan se poarta disputele cele mai aprinse, iar corporatiile multinationale sunt primele incriminate, deoarece distrugerile de mediu, soldate cu numeroase victime, produc efecte grave, adesea ireversibile, nu numai in tarile unde se produc, ci afecteaza global clima, calitatea apei si a aerului la scara planetara. Cauzele distrugerilor ecologice sunt aceleasi ca si in cazul protectiei insuficiente a salariatilor la locul de munca: legislatia foarte permisiva, gradul scazut de competenta tehnologica si de constientizare a pericolelor la care se expune populatia locala, costurile ridicate ale tehnologiilor nepoluante etc.

De fapt, cazul care a adus in centrul atentiei etica afacerilor internationale a fost dezastrul de la Bhopal, din India . In anul 1984, la o uzina chimica a firmei Union Carbide din Bhopal, din cauza reducerilor drastice a cheltuielilor de intretinere si de siguranta, si mai ales din cauza lipsei de pregatire a personalului, a explodat un rezervor ce continea o substanta extrem de toxica: izocianat de metil. Substanta s-a imprastiat in atmosfera si evenimentul s-a soldat cu peste 2000 de morti si circa 200.000 de raniti mai mult sau mai putin grav. Bhopal nu este nici pe departe un caz singular. In 1972, aproape 5000 de irakieni au murit dupa ce au consumat cereale tratate cu mercur, importate din SUA, fara etichete de avertizare.

Schimbarile fundamentale care survin paralel cu implementarea principiilor dezvoltarii durabile in procesul globalizarii lumii moderne conditioneaza anumite modificari in sferele vietii spirituale a omului.

Referiri asupra eticii atitudinii omului fata de pamant sunt prezente in lucrarea lui Leopold A. Autorul reuseste sa realizeze o paralela intre grija manifestata pentru copii si atitudinea iresponsabila a omenirii pentru calitatea factorilor de mediu, considerand ca deocamdata pe planeta unde urmeaza sa locuiasca copii nostri inca nu sunt premise etice si estetice. Problema data rezida in aprofundarea si diversificarea cunostintelor ecologice. Volumul de cunostinte necesar urmeaza sa ne aduca suportul estetic pentru realizarea politicilor de protectie a mediului, trezind in noi dorinta de cunoastere a mecanismului de constituire a naturii. Dupa care vor putea urma actiuni eficiente de protectie a mediului.

Interpretarile date de Leopold A. asupra eticii sunt expuse in contextul evolutiei ecologiei . Din punct de vedere al ecologiei, in perceptia autorului citat, etica reprezinta prin sine limitarea libertatii actiunii in lupta pentru supravietuire. Iar din punct de vedere al filosofiei etica reprezinta delimitarea intre comportamentul social si antisocial. Aceste doua definitii se refera la una si aceiasi notiune. Geneza notiunii sta la baza tendintei interactiunii indivizilor sau grupurilor de indivizi privind elaborarea diferitelor feluri de colaborare. Primele interpretari a legitatilor etice examinau in fond relatiile intre indivizi. Drept exemplu pot servi cele zece porunci din Biblie. Tratatele mai tarzii despre etica, care reflectau relatiile intre natura, om si societate. In acelasi timp un cod de reguli ecologice, care ar fi reglementat relatiile intre Om si Pamant, animale si vegetatie, care se dezvolta pe Terra, pana in prezent nu exista. Fapt care ne demonstreaza ca Terra mai continua sa fie perceputa si exploatata ca o proprietate a speciei Homo Sapiens. Atitudinea fata de pamant pana in prezent este determinata de consideratiuni pur economice, oferind privilegii si neprevazand responsabilitati.

Indiferent daca ne place sau nu, ne-am nascut cu totii pe aceasta planeta, facand parte din marea familie umana, si fiecare dintre noi are acelasi drept de a trai intr-un mediu curat si de a fi sanatos, avand in acelasi timp misiunea de a lasa in urma noastra o mostenire nealterata de actiunile noastre.

In contextul dezvoltarii durabile, comunitatea de afaceri constientizeaza si accepta treptat nevoia de a pune in practica o politica sociala si de mediu. Protectia mediului inconjurator nu mai este considerata drept un domeniu rezervat exclusiv guvernului si comunitatii, ci mai degraba o responsabilitate comuna a mai multor grupuri de interese: companii, institutii financiare, manageri, creditori, contractori, consumatori, precum si marele public. Consecintele financiare, responsabilitatile de mediu si riscul distrugerii renumelui unei companii reprezinta motive importante pentru adoptarea unor standarde de responsabilitate etica si de protectie a mediului in cadrul fiecarei companii.

Societatea civila cere la randul sau sa fie consultata de catre actorii din domeniul industrial, iar organizatiilor li se solicita din ce in ce mai des sa isi faca publice standardele de conduita etica, precum si situatiile financiare sau valorile de piata. In prezent, partenerii externi sunt mai interesati ca niciodata de maniera in care managerii isi conduc intreprinderile. Anumite sectoare industriale in mod particular sunt foarte sensibile la opinia publica, intr-o lume in care comunicarea este globala si instantanee.
Urmarind etica in protejarea mediului, companiile reactioneaza prin actiuni din categoria responsabilitatii sociale, protectia mediului constituind un rol important al CSR. Rolurile CSR:

– Prevenirea conflictelor intre comportamentul intreprinderii si asteptarile societatii;
– Prevenirea daunelor reciproce ce apar din lipsa de incredere si cooperare intre partile interesate;
– Prevenirea impactului negativ de mediu.

Etica in protectia mediului este vizibila prin actiunile de responsabilitate sociala atat a societatii la propria initiativa, cat si prin intermediul corporatiilor prin programele propuse de acestea. In acest sens, in capitolul urmator, am prezentat o serie de exemple de pe plan international, dar si national.

Responsabilitatea sociala este obligatia unei firme, dincolo de obligatiile legale sau de cele impuse de restrictiile economice, de a urmari obiective pe termen lung care sunt in folosul societatii. Firmele responsabile social se simt obligate nu numai fata de actionari, ci si fata de toti cei interesati de activitatea lor. Scopul urmarit de firme in sustinerea unui comportament responsabil este, pe de o parte, imbunatatirea imaginii si, pe de alta parte, promovarea managementului bazat pe valorile raspandite in cadrul organizatiei.
In viitor, vom avea si in Romania din ce in ce mai multe campanii cu iz social. Pe de o parte, pentru ca probleme sociale exista si vor exista. Pe de alta parte, pentru ca din ce in ce mai multe organisme internationale si companii private militeaza pentru ceea ce, in tarile vestice, este cunoscut sub numele de corporate social responsability (CSR) sau corporate citizenship.

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente