La „pescuit” de petrol in tara lui Putin. Cum extrage Lukoil „aurul negru” din Marea Caspica cu o platforma de un miliard de dolari

Diferentele dintre cladirile luxoase, asa cum este cazul acestui hotel de 5 stele,si casele din lemn degradate sunt izbitoare in Astrakhan, o zona apropiata de Marea Caspica, extrem de bogata n resurse

De aproape un an rusii de la Lukoil rascolesc adancurile Marii Caspice prin intermediul unei platforme marine offshore in care au investit un miliard de dolari. Rezultatele sunt bune, asa ca la nivelul anului 2014 Lukoil crede ca va putea extrage din aceasta zona circa 5 milioane de tone de titei si aproape 6 miliarde de metri cubi de gaze, cam cat produce intr-un an Petrom exploatand toate rezervele de titei ale Romaniei.

„Marea Caspica devine unul dintre proiec-tele prioritare pentru noi, iar la nivelul anului 2014 credem ca vom putea produce anual intre 4 si 5 milioane de tone de petrol si circa 6 mi-liarde de metri cubi de gaze din zacamantul caspic Iuri Korchagin. Tot de atunci vom ince-pe dezvoltarea celei de-a doua parti a acestui za-camant”, a spus Vladimir Zuzlov, directorul ge-neral al Lukoil – Nizhnevol-zhskneft, divizie con-trolata de gigan-tul petrolier rus care se ocupa de dezvoltarea si explorarea rezervelor de petrol si gaze din Marea Caspica si din regiunea Astrahan.
Aceasta regiune, amplasata pe malurile Volgai in vecinatatea Marii Caspice, in care locuiesc circa 500.000 de oameni, este atat de bogata in resurse, incat reprezentantii locali nici nu au putut raspunde cu precizie cand au fost intrebati de potentialul de petrol si gaze.

„Nu va pot spune exact, dar va pot da un exemplu. Gazprom extrage de 15 ani cate 12 miliarde de metri cubi de gaze anual din Astrahan si 8 milioane de tone de petrol (echivalentul intregii productii de gaze a Romaniei si de doua ori mai mult fata de productia nationala de petrol – n.red.), iar pana acum a fost epuizat cam 6% din potential”, a spus Constantin Markelov, un reprezentant al administratiei locale din Astrahan.

Costuri mici, productie uriasa

Mai mult, costurile de productie pentru ex-tra-gerea „aurului negru” sunt incredibil de mici. Reprezentantii Lukoil spun ca pe uscat un baril de petrol se extrage cu costuri mai mici de 6 dolari, de aproape trei ori mai ieftin com-pa-ra-tiv cu costurile Petrom, si ca abia offshore, acolo unde investitiile necesare sunt foarte mari, costurile ajung pana la nivelul de 16 dolari pe baril.

Tinand cont de toate aceste resurse, dar si de apropierea de Marea Caspica, Astrahan ar fi trebuit sa fie cel putin teoretic un oras potent din punct de vedere financiar. In realitate lucrurile stau altfel, iar contrastele intre bogatie si saracie, intre cladirile cu zeci de etaje imbracate in sticla si casele din lemn care stau sa cada este sunt izbitoare.

„Salariul mediu pe luna al locuitorilor din re-giunea Astrahan este de circa 8.800 de ruble (circa 215 euro)”, a mai precizat Markelov. Cele mai mari salarii sunt in zona petrolului si a gazelor naturale, unde se inregistreaza o medie de 35.000 de ruble (peste 860 de dolari). De altfel, tot din zona de petrol si gaze ar trebui sa vina si mult-asteptata dezvoltare a regiunii pe viitor, apropierea de Marea Caspica fiind un atu major.

Asaltul Marii Caspice

Desi in prezent rusii au doar o platforma offshore in Marea cas-pica, pe zacamantul Kor-chagin, planurile pe termen lung sunt uriase.

„Zona caspica offshore de-vine noul nostru pariu. Acum este o platforma, dar pe termen lung, pana in 2020, se doreste ampl-a-sarea a inca 20 de astfel de unitati”, spune Serghei Tarasov, directorul primului centru de training pentru angajatii Lukoil care vor lucra offshore.

Investitia in acest centru, de la care se ajunge cam in 40 de minute cu elicopterul pe platforma din Marea Caspica, a fost finalizata recent, logica din spatele acesteia fiind sustinerea cu forta de munca instruita a dezvoltarii agresive pe care rusii o prevad in regiunea caspica.

Desi initial centrul a fost proiectat numai pentru angajatii Lukoil, pot veni in training si angajatii altor companii daca platesc pretul corect.

„Trainingul dureaza intre 3 zile si 3 sap-ta-mani, iar pretul variaza intre 100 si 3.000 de dolari. Acum avem doua grupuri de cate 12 oa-meni in antrenamente”, a mai precizat Tarasov.

Furtuna de sub acoperis

Pe scurt, un antrenament in acest centru ii supune pe viitorii muncitori de pe platformele ma-rine offshore la fel si fel de teste cum ar fi stin-gerea de incendii, ajutor medical, simulare de accidente aviatice si altele. De exemplu, cen-trul dispune de o piscina cu o adancime de patru metri in care o parte a unui elicopter care transporta oamenii de pe platforma pe uscat si invers este scufundata. In aceste conditii, pasagerii trebuie sa se salveze. Pentru a face lucrurile sa para cat mai reale, in apropierea piscinei se afla doua tunuri care arunca aer la o viteza de 140 de kilometri pe ora, luminile se sting, sistemul audio simu-leaza tunete, iar apa din piscina este agitata prin intermediul unui sistem de creat valuri. „Intr-un an putem avea cam 2.000 de studenti. Aici avem si un hotel care poate gazdui 60 de persoane si sali de fitness”, a mai precizat Tarasov.

Un sef de platforma castiga 7.000 $

Cu trainingul facut, unii dintre absolventii acestor cursuri se pot angaja mai departe pe prima platforma petroliera offshore pe care Lukoil o are in Marea Caspica. Desi regimul de munca este foarte dur, salariile sunt printre cele mai mari din industria extractiva.

„Monstrul” care cantareste 15.000 de tone este amplasat la circa 180 de kilometri fata de Astrahan in largul Marii Caspice. Platforma are 105 dormitoare, pentru cei 105 angajati care lucreaza in ture de cate doua saptamani in aceasta unitate situata la 19 metri deasupra marii. „Sapaturile se realizeaza la o adancime de 2.500 de metri, mai intai vertical si apoi ori-zon-tal. Acum extragem circa 500 de tone de petrol pe zi si 150 de metri cubi de gaze la fiecare tona de petrol extrasa”, explica unul dintre angajatii Lukoil de pe aceasta platforma. Productia va creste semnificativ in perioada urmatoar, tinand cont de faptul ca acum numai 4 din cele 26 de sonde de explorare fun-ctio-neaza.

Majoritatea celor care lucreaza aici sunt tineri, avand varste cuprinse intre 23 si 41 de ani. „Iarna temperaturile scad si la minus 25-30 de grade”, spune Vitali Sulimov, seful platfor-mei. Intrebat despre salariile celor care lucreaza in aceasta unitate, rusul, care la fel ca multi alti rusi din pozitii de conducere stia engleza, dar re-fuza sa o vorbeasca, a spus ca sunt lucruri con-fidentiale.

Potrivit insa oamenilor din industria petroliera, un sef de echipaj al unei platforme ma-rine offshore poate castiga si peste 7.000 $ pen-tru cele doua saptamani lucrate dintr-o lu-na, in timp ce un muncitor necalificat cum este cazul unui ajutor de bucatar poate castiga 1.000 de dolari. Restul echipajului are salarii cu-prin-se in acest interval, inginerii sau mecanicii pu-tand castiga intre 4.000 si 5.000 de dolari pe luna.

Piata cu rezerve, dar fara benzina

In ciuda abundentei de resurse de petrol si gaze, Rusia fiind cel mai mare producator de titei la nivel global, inaintea Arabiei Saudite, sap-tamana trecuta guvernul rus a anuntat o masura prin care au fost interzise exporturile de pro-duse petroliere in contextul in care in mai multe regiuni au fost inregistrate deficite.

Explicatia „secetei” de benzina si motorina intr-o piata care ar trebui sa fie scutita de aceste pro-bleme este destul de simpla: marile com-panii petroliere au preferat sa exporte decat sa vanda intern, la niste preturi controlate cu-prinse intre 0,5 si 0,7 euro produs rafinat pe litrul de benzina sau motorina. Pe piata euro-peana, companiile rusesti pot obtine de exem-plu preturi de doua ori mai mari, dar si aceasta este o piata destul de greu accesibila din cauza standardelor impuse.

„Nu a fost o criza propriu-zisa, ci mai mult un semnal de alarma pe care companiile l-au tras pentru ca nu pot sa vanda local si sa inre-gis-treze mereu pierderi din cauza politicii de pret. Asa ca au preferat sa exporte. Ceea ce se intampla la noi este complet diferit fata de modul in care stau lucrurile in Arabia Saudita, unde preturile sunt la fel de mici, dar sunt sub-ven-tionate de guvern. La noi gandirea este una simpla: Rusia are rezerve, deci populatia trebuie sa aiba un pret mic. Este o parghie electorala puternica si nimeni nu va renunta la ea mai ales ca la anul avem alegeri prezi-den-tiale”, a spus un specialist rus care a dorit sa-si pastreze anonimatul.

Cum arata platforma din elicopter

Valoarea investitiei: un miliard de dolari.

105 dormitoare pentru cei 105 angajati care lucreaza in ture de cate doua saptamani.

Exploatarea rezervelor de petrol si gaze se face la o adancime de 2.500 de metri.

In prezent, productia zilnica este de 500 de tone de petrol si 150 de metri cubi de gaze pentru fiecare tona de petrol extrasa.

Varsta angajatilor de pe platforma este cupinsa intre 23 si 41 de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *