Angajatii Centrului de Cercetari Biologice din Jibou au inceput inmultirea artificiala a lalelelor pestrite, pentru a contribui la salvarea speciei.
Angajatii Centrului de Cercetari Biologice din Jibou au inceput un program care vizeaza inmultirea lalelelor pestrite in conditii de laborator. Acest program ar urma sa contribuie la salvarea acestei specii amenintate, inscrisa deja in Cartea Rosie a speciilor aflate in pericol. Potrivit reprezentantilor Centrului, ”spre surpriza tuturor, lalelele pestrite au fost gasite nu doar in ariile protejate special instituite pentru a asigura protectia lor, ci si in flora spontana din apropierea rezervatiei de la Racas-Hida”.
Aceasta rezervatie naturala a fost creata pentru a proteja o alta specie aflata in pericol de disparitie, narcisa salbatica. Cu ajutorul plantelor recoltate de biologi din flora spontana, lalelele pestrite vor fi inmultite si replantate.
Laleaua pestrita este cunoscuta pentru petele sale de mov si de alb, care amintesc de desenul unei table de sah. Ca urmare a aspectului sau neobisnuit, oamenii din popor au botezat aceasta floare cu numele de bibilica, pentru ca petalele lalelei pestrite amintesc de penajul acestei pasari de curte.
O legenda frumoasa spune ca floarea ar fi fost descoperita in Antichitate de printesa Daria, fiica lui Darius, imparatul Persiei, care si-ar fi daruit toate florile din gradina pentru a primi un fir de lalea pestrita. Aceasta legenda a dat un alt nume popular pentru laleaua pestrita, ”Floarea de sah”.
In flora spontana din Romania, laleaua pestrita poate fi intalnita in zonele umede, de la marginea padurilor. Biologii nu au reusit sa descifreze toate tainele acestei specii aflate in pericol, astfel ca nu exista cunostinte certe legate de originea acestei specii, ci doar ipoteze.
Una dintre ele spune ca lalelele sunt originare din zona vechii Persii, de aceea aceasta floare este reprezentata simbolic si pe drapelul Iranului. Laleaua este simbolul mai multor populatii cu origine asiatica, de la cele turcice pana la maghiari.
